Pentru a face faţă cu brio tuturor provocărilor, creierul nostru trebuie să beneficieze de o alimentaţie adecvată! Producerea neuronilor, transmiterea impulsurilor nervoase, înmulţirea sinapselor. Descoperă aliaţii pe care să îi incluzi în meniul tău pentru a avea şansa de a deveni următorul premiant Nobel!
Aşadar, este bine să acordăm o mare atenţie alimentaţiei. Anumite alimente stimulează dezvoltarea creierului şi îi îmbunătăţesc funcţionarea, memoria şi concentrarea. Da fapt, creierul este un organ foarte flămând, primul dintre organele corpului care absoarbe nutrientele din alimentele pe care le mâncăm, explică nutriţioniştii. Din alimentaţia sănătoasă pentru creier şi nu numai, nu trebuie să lipsească fructele de pădure, nucile, citricele, legumele, salata verde, anumite tipuri de ulei și ciocolată pură. Dar să vedem în detaliu produsele alimentare care stimulează creierul la maxim.
Fructele roşii, negre şi cele de pădure stimulează activitatea creierului şi împiedică îmbătrânirea acestuia
Fructele de pădure au capacitatea de a încetini sau chiar în unele cazuri de a opri îmbătrânirea creierului. Afinele măresc capacitatea memoriei şi menţin creierul tânăr mai mult timp. În plus, ele pot contribui la îmbunătățirea echilibrului și coordonării. Fructele de pădure sunt bogate în antioxidanţi care protejează celulele creierului împotriva radicalilor liberi, care pot afecta celulele nervoase şi ameliorează în aceeaşi măsură, circulaţia şi întăresc micile capilare sangvine, ceea ce permite o mai bună oxigenare a creierului. Dacă nu îţi surâde ideea de a consuma aceste fructe, kiwi-ul şi usturoiul le pot înlocui cu succes. Acest lucru înseamnă că antioxidanții pot încetini îmbătrânirea creierului, promovând creșterea celulelor sănătoase. Dintre fructe de pădure recomandate fac parte: coacăza, murele, căpșunele, zmeura, afinele, fructele de pădure goji, dudele, fructele boysenberries (un soi de hibrid între mure și zmeură).
Un alt fruct foarte important este Acai, originar din America de Sud, care are o cantitate de antioxidanţi mai mare decât orice alt fruct de pădure. De asemenea, conține acizi grași omega și este bogat în proteine.
Alimentele bogate în betacaroten şi vitamina C
Atunci când alegeți fructele sau o legumele, este bine să optaţi pentru culori strălucitoare: galben, portocaliu și verde intens. Aceste culori sunt sinonime cu conținutul ridicat de betacaroten, un antioxidant puternic, care în organism se transformă în vitamina A. În plus, au şi o concentrație mare de vitamina C.
Atât vitamina A, cât și vitamina C îmbunătățesc memoria și a contribuie la o dezvoltare mai mare a capacităţii de raționament. De asemenea, acestea ajută la o funcţionare mai corectă a arterelor.
Fructele bogate în betacaroten şi vitamina C sunt: mango, portocalele, morcovii, broccoli, roșii,pepenele galben, sfecla roşie, ardeiul verde, roșu și galben
Fructele şi legumele conţin, de asemenea, zaharuri naturale, necesare pentru a menține creierul proaspăt și receptiv.
Avocado, în special este bogat în grăsimi bune și vitamina E, în timp ce cerealele integrale şi germinate au o mulțime de fibre. Ambele sunt foarte bune pentru sistemul circulator, și ceea ce este bun pentru circulaţia sângelui este bun şi pentru creier.
Produsele bogate în acizi graşi esenţiali
Acizii graşi esenţiali sunt necesari pentru a da forță creierului, dar și pentru creșterea și dezvoltarea normală a acestuia. Acești acizi posedă, de asemenea, proprietăţi antiinflamatorii, care ajuta la:
– prevenirea accidentelor vasculare cerebrale;
– îmbunătățirea circulației sângelui;
– ridicarea stării de spirit și prevenirea depresiei.
Unele studii arată că consumul de alimente bogate în acizi graşi omega poate reduce riscul de îmbolnăvire cu Alzheimer. Aceşti acizi, de asemenea, ajută la consolidarea memoriei și capacitatea de a învăța lucruri noi.
Cele mai bune surse de acizi graşi omega sunt: nucile şi uleiul de nuci, migdalele, seminţele de in, uleiul de măsline, uleiul sau sucul de cocos, uleiul de cânepă.
Nucile în special, ajută la menținerea arterele curate și la creșterea nivelul de serotonină. Serotonina este un neurotransmiţător care controlează somnul, depresia, memoria, precum și alte procese neurologice. Uleiul de măsline, de nucă de cocos, din seminţe de cânepă, conţin grăsimi bune, fibre şi proteine. Desigur, ar trebui să nu exagerați în consumarea acestor alimente. În ceea ce privește uleiul, sunt suficiente 1-2 linguri pe zi.
Alimentele bogate în acid folic
Alte alimente bune pentru a preveni degenerarea creierului și care ajută la păstrarea sistemului nervos sănătos sunt cele bogate în acid folic, cum ar fi: okra, spanacul, lintea, varza, sparanghelul, fasolea neagră, năutul, salata verde, seminţele de floarea soarelui.
Ciocolata neagră
Încă de pe vremea aztecilor, ciocolata era considerată nu doar un aliment, mai degrabă un medicament. Mai târziu, legendarul seducător Casanova, veşnicul îndrăgostit căruia cu greu ăi rezistau femeile, o folosea ca afrodiziac. Şi…rezultatele se cunosc!
De atunci, analiza chimică a pastei de cacao a scos la iveală elemente cu adevărat surprinzătoare: exceptând importanta putere calorică, prezenţa moleculelor apropiate cafeinei (teobromina, teofilina) şi amfetaminei (fenietilamina, tiramina) îi conferă ciocolatei o veritabilă putere tonică şi psihostimulativă.
De asemenea, conţinutul bogat în magneziu (330 mg la 100g ciocolată) şi în molecule asemănătoare serotoninei (hormon relaxant) poate să explice efectul anti-stres şi antidepresiv pe care îl are ciocolata şi justifică necesitatea introducerii ei în alimentaţie. O mică tabletă de ciocolată, consumată dimineaţa, chiar şi atunci când ţii cea mai severă dietă, se va constitui într-un stimulent cu efect pozitiv pentru întreaga zi.
Dar aceasta nu este tot! Oamenii de ştiinţă au demonstrat, de exemplu, rolul pozitiv al flavonoidelor prezente în cacao, substanţe care ar provoca o mai bună dilatare a vaselor de sânge. Compuşii săi antioxidanţi permit o luptă eficientă împotriva radicalilor liberi şi protejează, astfel, activitatea creierului.
Atenţie la excese! Dacă nu îţi place ciocolata, consumă, în locul ei, alte alimente, precum ceai (care conţine şi el antioxidanţi) sau o cafea slabă (pentru cafeină şi pentru rolul său psihostimulativ), însă, ţinând seama, totodată, de gradul de toleranţă pentru fiecare şi fără a face exces, dat fiind că se poate ajunge la efecte adverse.