Mold-Street a analizat contractele semnate de autorităţile de la Chişinău, de politicieni şi de oameni de afaceri care şi-au promovat imaginea şi interesele în SUA.
Cine a fost primul lobbist al Moldovei în SUA
Primul contract ce apare în baza de date a Departamentului de Justiţie, datează cu martie 1993, când preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur a apelat la serviciile companiei de consultanţă Hall, Dickler, Lawler, Kent & Friedman.
În document se preciza că firma „nu a fost angajată şi nu se implică în mod obişnuit în furnizarea de servicii de lobby, iar preşedintele Snegur poate, ocazional, să solicite ca Hall, Dickler, Lawler, Kent & Friedman să încerce să convingă, în numele său, oficialităţile Guvernului Statelor Unite să acorde ajutoare sub formă de servicii şi/sau bani Republicii Moldova”.
Guvernul vrea să negocieze cu şefi de companii din Fortune 500
La finele anului 1993, deja Guvernul Republicii Moldova apelează la serviciile altei companii, Casystems International, prin intermediul Camerei de Comerţ Moldo-Americane din New York. Contractul semnat de prim-vicepremierul de atunci Nicolae Andronatii şi Frank G. Hilton prevedea că firma de consultanţă va reprezenta Republica Moldova în SUA, pentru a prezenta ţara companiilor americane şi atrage investiţii din SUA în economia moldovenească.
De asemenea, Casystems International se angaja „să asiste Guvernul Republicii Moldova în negocierea împrumuturilor şi granturilor disponibile de la Guvernul Statelor Unite”, dar şi în relaţiile cu FMI şi Banca Mondială. Durata acestui acord nu era limitată în timp şi nu implica taxe sau schimburi între companie şi Moldova, iar Casystems era responsabil pentru propriile cheltuieli.
Compania se angaja să lucreze cu Camera de comerţ moldo-americană şi cu prim-vicepremierul Nicolae Andronati pentru a susţine programul de privatizare în Moldova. Totodată, firma urma să coordoneze întâlniri ale prim-vicepremierului cu membrii Congresului şi cu directorii generali ai companiilor incluse în clasamentul Fortune 500, pentru a prezenta oportunităţile de afaceri din Moldova, dar şi pentru a asista guvernul acesteia în relaţiile cu companiile private.
Potrivit acordului, Casystems urma să obţină 10% din profitul din toate proiectele comune care ar fi fost iniţiate graţie activităţii ei.
Americanii, moldovenii şi Institutul Kurciatov
În octombrie 1999, autorităţile de la Chişinău apelează la serviciile lui John J. Gallagher pentru asistenţă în promovarea intereselor ţării noastre în relaţia cu administraţia SUA şi cu membrii Congresului.
O altă componentă a acordului era atragerea de investiţii americane în economia Moldovei, dar şi în proiecte ştiinţifice şi tehnologice comune moldo-ruso-americane cu Institutul Kurciatov din Rusia. Din documente rezulta că acordul se bucura de sprijinul preşedintelui de atunci Petru Lucinschi.
Pe scenă apar milionarii moldoveni
După aceasta a urmat o pauză de un deceniu, până ca cineva din Moldova să apeleze la serviciile firmelor de lobby din SUA. Acesta a fost milionarul Anatol Stati, care în 2009, când au luat amploare problemele în relaţia cu autorităţile Kazahstanului, a apelat prin intermediul firmei Tristan Oil la serviciile firmei americane Covington & Burling. Contractul era în valoare de 100.000 de dolari, dar despre activităţile prevăzute sau rezultate nu se ştie nimic.
Plahotniuc şi amendamentul Jackson-Vanik
Peste trei ani, în august 2012, a venit rândul lui Vlad Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşedinte al Parlamentului, să apeleze la servicii de lobby. Contractul a fost semnat cu Mark Robertson, preşedintele firmei Potomac Global Advisors, LLC.
Potrivit acordului, Mark Robertson a fost de acord să ofere sprijin logistic lui Vlad Plahotniuc, care va conduce o delegaţie pentru a participa la International Leaders Forum (Forumul Internaţional al Liderilor), organizat de Institutul Naţional Democrat, în colaborare cu Convenţia Naţională Democrată din Charlotte, în septembrie 2012.
Totodată, Potomac Global Advisors, LLC se angaja să acorde asistenţă în organizarea unor întâlniri bilaterale cu oficialităţi de la Casa Albă, Departamentul de Stat, Departamentul de Comerţ, Senatul şi Camera Reprezentanţilor din SUA. Una dintre chestiunile ce urma fi abordată în discuţiile cu oficialii americani era problema eliminării restricţiilor comerciale pentru Republica Moldova, adică abrogarea celebrului amendament Jackson-Vanik.
Amendamentul Jackson-Vanik a fost adoptat în 1974, în timpul Războiului Rece. Documentul presupune limitarea exportului pe piaţa americană a produselor din spaţiul post-sovietic. Georgia a fost scoasă de sub incidenţa acestui amendament în anul 2000, Armenia în 2004, iar Ucraina în 2005. Moldova a fost scoasă de sub incidenţa acestui amendament abia în decembrie 2012, la pachet cu Rusia.
Lobby pentru PLDM şi Vlad Filat
În aprilie 2014, la serviciile de lobby ale companiei Fianna Strategies LLC apelează Partidul Liberal-Democrat din Moldova. De fapt, deşi beneficiar era PLDM şi liderul acesteia Vlad Filat, condamnat în 2016 la 9 ani închisoare, contractant era firma Kapital Invest Company SA din Iaşi, al cărei acţionar majoritar era fostul premier.
Pentru 15.000 de dolari, Fianna Strategies urma să pregătească vizita lui Vlad Filat la Washington, să aranjeze întâlniri cu membrii Congresului şi Administraţiei SUA, cu reprezentanţi ai unor organizaţii de tip think-tank, mass-media etc. Peste cinci luni, în septembrie 2014, PLDM iarăşi apelează la serviciile Fianna Strategies LLC. De această dată contractul în valoare de 20.000 de dolari este semnat chiar de Vlad Filat şi Molly McKew, şefa firmei.
Fianna se angaja să furnizeze PLDM servicii de consultanţă, asistenţă în construirea de parteneriate şi relaţii cu persoane relevante din SUA, inclusiv din Administraţie, Congres, mass-media şi alte organizaţii.
La fel urma să acorde sprijin PLDM în organizarea de vizite în SUA, comunicarea în SUA a poziţiei PLDM, detalii despre situaţia internă din Moldova în contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Peste un an, în august 2015, este semnat un nou contract, cu prevederi asemănătoare şi termen de acţiune până pe 31 iulie 2016, doar că nu era precizat costul serviciilor.
Ce servicii a prestat Podesta pentru PDM
Cele mai valoroase contracte de lobby însă au fost semnate în ultimii doi ani de Partidul Democrat din Moldova cu firma Podesta Group. Astfel pe 21 iunie 2016, Podesta Group a semnat un contract de lobby în valoare de circa 600.000 de dolari cu Partidul Democrat din Moldova. Acesta prevedea o serie de activităţi de PR a PDM şi de asistare a acestui partid în dezvoltarea relaţiilor moldo-americane.
Din raportul companiei rezultă că în 2016, au fost organizate peste 250 de activităţi, iar startul a fost dat pe 27 iulie 2016 sub forma unui apel telefonic către Victoria Nuland, asistenta pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice a Secretarului de Stat american. Ulterior Podesta o va mai suna încă odată pe Nuland şi îi va trimite şi două mesaje prin poşta electronică.
De altfel, marea majoritate a activităţilor au fost sub formă de mesaje electronice în special către mass-media, instituţii de stat şi centre de studii şi analize. De exemplu pe 3 şi 4 august 2016, Podesta a trimis emailuri către un grup de jurnalişti de la Forbes, inclusiv lui Michael Noer, editorul executiv la secţia Proiecte Speciale a revistei Forbes.
Ulterior mesaje au fost trimise la cele mai importante instituţii media: New York Times, Reuters, Bloomberg, Wall Street Journal, CNN, USA Today, Washlngton Post, Washlngton Times, The Hill, Associated Press, Fox, Politico etc.
Podesta a organizat şi 18 întâlniri. Dintre oficialităţile cu care s-au organizat întrevederi cea mai importantă a fost Bridget Brink, asistenta adjunctă al Secretarului de Stat american, din Biroul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice şi care a avut loc pe 29 septembrie 2016.
Cât a primit Podesta şi ce a raportat Partidul Democrat
Este prezentat şi un raport financiar al Podesta referitor la activităţile de promovare a PDM. Din documente rezultă că Partidul Democrat a transferat în perioada 1 iulie-25 noiembrie 2016 pe conturile Podesta Group 484.000 de dolari, sau circa 10 milioane lei la cursul mediu din acea perioadă.
Podesta raportează şi cheltuieli (în document e scris Reimbursement) de peste 47.100 de dolari, după care vine cu o precizare că „cheltuielile enumerate la „Rambursare” au fost în scopuri asociate cu activitatea Grupului Podesta şi nici o oficialitate din Guvernul SUA sau reprezentanţi ai mass-media nu au beneficiat de acest lucru.
Articolul lui Plahotniuc trimis la peste 200 de oficiali americani
Partidul Democrat nu a raportat separat aceste cheltuieli în raportul financiar al partidului, prezentat la Comisia Electorală Centrală. Din document putem constata doar că în 2016, PDM a cheltuit „pentru presă şi materiale promoţionale” – peste 40,5 de milioane de lei, sau circa 87,5% din tot bugetul declarat al formaţiunii. Cele 10 milioane lei alocate pentru Podesta Group au reprezentat 25% din bugetul PDM pentru promovare.
În 2017 activităţile au continuat. De exemplu după publicarea pe 12 aprilie 2017 pe portalul Daily Caller a editorialului lui Vlad Plahotniuc, „Moldova Steers a Path to Democracy and Reform”, Podesta va prezenta un raport în care informa că a trimis linkul la material şi cu o scurtă sinteză a acestuia la peste 200 de adrese de email ale unor consilieri şi asistenţi de senatori şi congresmeni, dar şi de la Casa Albă.
Noi contracte de milioane
La finele lunii iulie 2017, PDM a semnat noi contracte cu două importante companii americane de lobby. Este vorba despre Cornerstone Government Affairs şi Podesta Group.
Pentru serviciile celor două companii specializate în PR şi lobby, care se vor ocupa de organizarea de întâlniri în SUA la un nivel înalt şi vor promova politica PD, democraţii vor plăti 480.000 de dolari. Cele două companii se află în ultimii ani în top zece din SUA, după valoarea contractelor.
De ce Guvernul nu poate apela la serviciile lobby
Directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu susţine că ţara noastră are nevoie de lobby în SUA pentru că altfel e greu să atragi investiţii americane şi intrarea pe piaţa noastră a unor giganţi precum General Electric, General Motors etc. Totuşi el susţine că nu este atât de simplu de apelat la aceste servicii pe cât se pare.
„Pentru ca Moldova să apeleze la serviciile unor companii de lobby, Guvernul va fi nevoit să facă licitaţie publică. Însă foarte puţină lume în astfel de cazuri face licitaţie. În acest sens oamenii politici au o marjă mult mai mare de manevrare pentru a contracta astfel de servicii”, explică diplomatul.
Potrivit lui Munteanu Moldova a beneficiat pe parcursul anilor de sprijin necondiţionat şi din partea unor state din SUA cu care ţara noastră este în relaţii de parteneriat.
De exemplu, Elaine F. Marshall, Secretar de stat al Carolinei de Nord scria la Casa Albă scrisori în care susţinea necesitatea ridicării restricţiilor comerciale, argumentând prin faptul că statul pe care îl conducea are parteneriat cu Moldova şi menţinerea acestora împiedica la dezvoltarea relaţiilor.
„Acesta nu a fost lobby în sensul larg, ci un sprijin simbolic, dar care ne-a fost de mare folos”, mai adaugă Igor Munteanu.
În decembrie 2011, Elaine F. Marshall a fost decorată cu Ordinul de Onoare al Republicii Moldova pentru activitatea sa de consolidare a relaţiilor de parteneriat dintre ţara noastră şi statul american Carolina de Nord.
De notat că mai multe surse spun că au existat şi alţi politicieni ce au apelat la serviciile companiilor specializate din SUA. În lipsa unor documente confirmatorii Mold-Street nu le-a putut analiza şi relata despre ele.
