Zilele Diasporei care au avut loc recent la Chişinău s-au desfăşurat pe două fronturi. Pe de o parte, Guvernul Republicii Moldova a organizat o serie de ateliere de discuţii cu membrii diasporei, pe de altă parte mai mulţi moldoveni aflaţi peste hotare s-au întrunit în cadrul unui offline, organizaţi de ei înşişi, unde şi-au exprimat clar nemulţumirea faţă de modificarea sistemului electoral.
Ce a făcut Guvernul
Zilele Diasporei în Republica Moldova se desfăşoară deja de câţiva ani sub patronajul Guvernului în cea de-a doua jumătate a lunii august. Astfel, în acest an, pe 18 august, Guvernul a organizat o Zi a Uşilor Deschise în cadrul căreia reprezentanţii Executivului nu au ratat şansa de a-şi exprima regretul pentru că moldovenii sunt nevoiţi să plece din ţară.Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmâc, a vorbit despre eforturile Guvernului de a implementa reforme în economie care i-ar determina pe moldoveni să se întoarcă acasă şi să valorifice experienţa acumulată peste hotare în domeniile strategice pentru ţară. La rândul său, ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc, i-a descris pe membrii diasporei drept „resursa umană de aur a acestei ţări”. Aceasta a mai spus că prin intermediul persoanelor stabilite cu traiul peste hotare, Republica Moldova poate prelua modelele altor popoare pentru a crea un stat puternic, viabil, „cu cetăţeni mândri de ţara lor”.
Guvernul a mai organizat o serie de sesiuni în cadrul cărora s-au discutat mai multe subiecte precum implicarea diasporei în dezvoltarea localităţilor de baştină, contribuţia diasporei la dezvoltarea turismului, dar şi oportunităţile de revenire şi reintegrare a moldovenilor în ţară. O altă iniţiativă a Guvernului Republicii Moldova este organizarea taberei DOR – Diasporă. Origini. Reveniri, care a reunit în acest an 100 de copii moldoveni din 14 ţări. Premierul Pavel Filip s-a întâlnit cu aceştia pentru a-i îndemna să promoveze imaginea Republicii Moldova şi să vorbească cu mândrie despre ţara lor de baştină.
Diaspora îndeamnă moldovenii din ţară să iasă la protest
Offline-ul desfăşurat pe 19 şi 20 august a fost organizat de comunitatea „Adoptă un vot” care s-a constituit iniţial ca un simplu grup pe Facebook. Scopul a fost mobilizarea diasporei pentru participarea la vot pe 13 noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Grupul a adunat aproape 80.000 de membri şi a devenit foarte popular în spaţiul online. În cadrul evenimentului au fost organizate mai multe grupuri de lucru în domeniile mass-media, economic, social sau cultural.Reprezentanţii diasporei au adoptat, în cadrul aceluiaşi eveniment, o declaraţie cu privire la modificarea sistemului electoral în Republica Moldova. Această decizie a Parlamentului îi nemulţumeşte şi îi îngrijorează pe moldovenii care locuiesc în alte ţări.
„Condamnăm cu fermitate adoptarea legii 154 din 20 iulie 2017 prin care a fost schimbat în mod abuziv şi defectuos sistemul electoral din Republica Moldova. Solicităm Parlamentului abrogarea neîntârziată a legii prin care a fost modificat sistemul electoral. Susţinem ideea înaintării unei sesizări către Curtea Constituţională cu privire la verificarea constituţionalităţii legii prin care a fost modificat sistemul electoral”.Aceştia susţin şi ideea organizării unui referendum legislativ privind abrogarea sistemului electoral mixt. În plus, moldovenii din străinătate i-au îndemnat pe cei de acasă să participe la protestul antiguvernare organizat de liderii PAS şi PPDA, Maia Sandu şi Andrei Năstase. „Facem un apel către toţi cetăţenii din ţară şi de peste hotare să se implice activ în organizarea şi desfăşurarea protestului de la Chişinău din 17 septembrie 2017 şi acţiunilor similare de protest în ţările străine unde sunt comunităţi de moldoveni”, au precizat membrii diasporei.
Rezoluţia diasporei
La offline au participat moldoveni cu reşedinţa în 19 state ale lumii care au adoptat şi o rezoluţie prin care îşi reiterează împotrivirea în faţa corupţiei, sărăciei şi a altor provocări cărora sunt supuşi. Rezoluţia conţine obiectivele trasate după dezbaterile din cadrul grupurilor de lucru. „Grupul economic va face primii paşi pentru crearea unui fond de investiţii a diasporei şi pentru implicarea diasporei în antreprenoriatul social. Grupul social va susţine şi dezvolta proiecte comune cu ONG-urile din Moldova, va elabora o bază de date a tuturor asociaţiilor şi ONG-urilor care activează în domeniu în ţară şi va crea relaţii de colaborare cu cele de peste hotare”, se arată în rezoluţia votată în unanimitate de către participanţii offline-ului.De cealaltă parte, întâlnirile organizate de conducerea ţării cu diaspora s-au încheiat fără o concluzie consistentă, rezoluţii sau declaraţii. „Rezoluţiile se formulează de obicei atunci când are loc Congresul Diasporei. Acest eveniment are loc o dată la doi ani. Ultima dată a avut loc anul trecut, iar anul acesta s-au organizat Zilele Diasporei. Prin urmare, au fost organizate seminarii, consultări pe diverse subiecte cu reprezentanţii diasporei”, explică Ghenadie Slobodeaniuc, consultant principal în cadrul Biroului pentru Relaţii cu Diaspora.
Cu sau fără o rezoluţie adoptată, Guvernul susţine că organizează manifestaţii dedicate diasporei, în scopul promovării dialogului cultural şi economic cu cetăţenii plecaţi peste hotarele ţării şi planificării unor acţiuni comune care să contribuie la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.
Jurnal.md
