A beneficiat de un schimb de experiență și a învățat patru luni în România, iar acum poate trasa deja niște paralele dintre sistemele educaționale din cele două state. Spune că stagiile, fie ele și de câteva luni, îți deschid ochii și te ajută să înțelegi unde te poziționezi în domeniul în care vrei să excelezi. Vorbim de Cristina Gîza, în vârstă de 22 de ani, studentă în anul V la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, facultatea Farmacie, scrie e-sănătate.md.
Cristina a plecat la Craiova, pentru un schimb de experiență în cadrul programului Erasmus+. A aflat despre oportunitate în luna decembrie a anului trecut. În cel mult două săptămâni a strâns documentele necesare și a aplicat. Două luni mai târziu a aflat rezultatul pozitiv – va învăța patru luni la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.
Nu i-a fost greu să se acomodeze și nici nu i-a fost frică de schimbările care urmează, deoarece știa că va depune toate eforturile, ca să fie la nivelul studenților români.
„Pentru studenții de la specialitatea noastră nu prea au fost astfel de oportunități. Din câte știu, este pentru prima dată când Erasmus+ a oferit această șansă și pentru noi. În Craiova m-am simțit bine și am avut parte de colegi tare buni, care m-au ajutat să mă integrez”, mărturisește tânăra.
Diferențele dintre sistemele educaționale nu sunt colosale, însă devin esențiale când influențează direct studentul și viitorul acestuia. Dacă la noi mediciniștii trebuie să susțină teste pe tot parcursul anului, în România aceștia o fac abia la sfârșitul semestrului.
„La finele semestrului, studenții susțin un test în baza lucrărilor de laborator, iar apoi și un examen la cursul studiat. Dacă nu treci primul test, nu ești admis la examen. Pe parcursul anului ei nu susțin teste, precum noi. Rămâne la discreția studentului dacă învață pe parcursul semestrului sau înainte de examen. Ei însă au așa o noțiune de „parțial”, adică un test de cunoștințe. De exemplu, dacă dorești să-ți fie mai ușor la examen, atunci poți susține „parțialul” și să răspunzi la jumătate din teme. Profesorii stabilesc o notă de trecere și dacă ai susținut cu bine și ai trecut plafonul, atunci la examen nu mai răspunzi la aceste subiecte”, explică Gîza.
Astfel, studenților li se oferă șansa să decidă singuri când vor să învețe, iar asta devine esențial pentru studenți, căci o mare parte dintre ei lucrează deja. „Unii pot să învețe în fiecare zi, în timp ce alții o pot face înainte de examen, în funcție de cum își stabilesc prioritățile. Profesorii nu trebuie să fie tirani sau sperietori, ca să ne spună să învățăm, dar să ne ghideze cum să devenim responsabili de propriile acțiuni.” De altfel, în sistemul românesc nu se adună atâtea absențe precum în Moldova, spune ea, iar acest lucru se datorează unor reglementări organizatorice simple, dar care au impact.
„Dacă nu poți veni la ora practică atunci când este preconizată, te poți schimba cu un coleg din altă grupă. El vine în locul tău la lecția practică, iar tu te prezinți la ora programată pentru el. Astfel, nu se acumulează multe absențe care trebuie recuperate, deoarece studenții mai și lucrează și nu le reușesc pe toate. Mi-a plăcut că în România se organizează multe conferințe științifice pe diverse teme medicale, la care pot participa și studenții”, explică tânăra.
Bursa Cristinei era de 750 de euro, bani pe care tânăra îi folosea pentru chirie și întreținere. Pentru aplicarea la programul de burse, ea a prezentat o scrisoare de motivație, alta de recomandare, un certificat care să confirme notele ei, precum și un CV.
Citiți pe e-sănătate.md articolul integral.
