O nouă viaţă pentru albine. Doi fraţi au relansat o afacere de familie

Fraţii Adrian şi Sergiu Griţcan din raionului Căuşeni au câştigat un grant de la Uniunea Europeană, implementând cu succes tehnologii moderne în apicultură. Echipa ZdG a vizitat satul Baimaclia pentru a vedea afacerea fraţilor cu ochii proprii şi a afla cum reuşesc să menţină şi să perfecţioneze meşteşugul bunicilor.

„Cum poate să-ţi placă mai mult un fel de miere sau altul? Pentru mine fiecare fel de miere e special, are gust diferit. Mierea de tei are gustul ei, iar mierea de salcâm, în general, nu seamănă cu nicio alta. Este ca şi cum l-ai întreba pe un părinte pe care dintre copiii săi îl iubeşte mai mult” –răspunde prompt, cu sinceră uimire Adrian Griţcan la întrebarea despre mierea sa preferată.

Dorinţa de a acţiona e mult mai puternică decât orice dificultate

Adrian Griţcan, inginer de profesie, este un antreprenor optimist din satul Baimaclia, raionul Căuşeni. Împreună cu fratele său, Sergiu, a accesat un grant în cadrul Programului „Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanţat de UE şi implementat de PNUD. Trecând prin mai multe etape de concurs, Adrian şi Sergiu au fost selectaţi în grupul celor 70 de tineri antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru care au reuşit să obţină granturi europene de până la 13.500 de euro. Cu aceşti bani tinerii îşi dezvoltă propriile afaceri, beneficiind şi de consultanţă profesionistă din partea specialiştilor care, timp de 14 luni, i-au ajutat pe antreprenori să-şi iniţieze afacerile. Tinerii îşi amintesc cum, pentru a participa la concurs, au pregătit dosare ample de proiect şi au încercat să vorbească despre afacerea lor în aşa mod, încât să-i impresioneze pe cei de care depinde decizia de a acorda sau nu un grant.

„Primăvara, am văzut un anunţ pe Internet şi imediat i-am spus fratelui”, a mărturisit Sergiu. I-am spus că aceasta este şansa noastră şi trebuie să încercăm. Imediat am început să completăm formularul de intenţie. Dorinţa de a acţiona a fost foarte puternică, astfel încât tot ce a fost legat de perfectarea documentelor ni s-a părut o nimica toată”.

Principalul e să-ţi faci meseria cu suflet

Fraţii Griţcan au avut nevoie de timp pentru a înţelege cu ce anume vor să se ocupe. La început se gândeau să se ocupe de creşterea legumelor, dar în cele din urmă au decis să continue meşteşugul bunicilor – apicultura. Bunicii şi-au pus tot sufletul în această îndeletnicire, de aceea fraţii au decis să le urmeze calea.

„Când eram mici, toţi ne întrebau dacă vom continua meşteşugul strămoşilor noştri. În copilărie, desigur, ne temeam un pic de albine. Eu am avut şi o alergie severă după 17 înţepături. Mult timp m-am tratat. Dar după aceea nu mi-a mai fost frică, şi nici vreo reacţie la înţepăturile de albine de atunci n-am mai avut”, povesteşte Sergiu.

Adrian este inginer de profesie, câţiva ani a lucrat la filiala unei companii germane care se ocupă cu vânzarea maşinilor agricole. Din contul grantului european a reuşit să cumpere zeci de familii de albine, echipamente speciale şi materiale pentru construirea stupilor. Adrian se mândreşte cu invenţia sa – a reuşit să elaboreze un stup care este de câteva ori mai uşor decât cele de lemn. Stupul creat de Adrian e făcut din polistiren ecologic, elementele se unesc cu capse metalice. Un astfel de stup creează cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea albinelor – vara în el este răcoare, iar iarna cald. Acest lucru contribuie la sporirea cantităţii de miere cu până la 10-15%. Adrian ne arată pe laptopul său un proiect de stup care va fi chiar mai bun – va fi dintr-o bucată, fără inserţii metalice.

Sub soarele arzător Adrian şi Sergiu ne arată stupii: aceştia sunt situaţi pe două lanuri, pe unul creşte salvie, iar pe celălalt floarea-soarelui.

De la 14 stupi s-a ajuns la 100

Înainte de a începe împreună cu fratele său afacerea comună, Sergiu a lucrat ca bucătar într-o reţea de restaurante din capitală.

„Era vineri seara, fratele m-a întâlnit după lucru (lucram atunci la Chişinău) şi am plecat acasă, la Baimaclia. El m-a anunţat că suntem printre cele 70 de persoane care au câştigat un grant. Am fost atât de bucuros, încât mi-am dorit să facem totul pentru ca visul nostru să devină realitate”, spune Sergiu, care la începutul conversaţiei părea foarte modest şi taciturn, dar când veni vorba despre afacerea lui preferată, ochii i se aprinseră, lăsând impresia că poate vorbi despre acest lucru mult şi cu plăcere.

În momentul în care au aflat că proiectul lor va primi finanţare, fraţii aveau doar 14 stupi. Acum au peste o sută şi, vorbind despre planurile lor, se concentrează pe experienţa externă. Adrian, creând un proiect de stup, s-a uitat pe Internet cum se fac stupii în ţările occidentale. Fraţii Griţcan îşi exportă mierea în Occident: anul trecut au vândut miere magazinelor din Germania şi Austria, iar în acest an vor trimite miere de vânzare în Italia. Ceara şi o parte din miere intenţionează să le vândă unei companii străine de cosmetice. Fraţii îşi găsesc ei înşişi toţi agenţii: îi contactează pe producătorii de dulciuri, patiserie etc.

Fraţii nu se tem de greutăţi, ei percep toate obstacolele care apar în calea lor ca pe nişte provocări, pe care vor să le accepte şi să-şi dovedească de ce sunt capabili. Potrivit lui Adrian, cea mai mare dificultate este de a găsi locul potrivit pentru albine. Momentan, sunt foarte mulţumiţi de locul pe care-l au. La Baimaclia, în afară de fraţii Griţcan, există încă doi apicultori.

În această toamnă fraţii planifică să lanseze pe piaţă stupi din polistiren. Carcasa pentru stupi planifică s-o producă în Moldova.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), în 2017 în R. Moldova existau în jur de 148.100 de familii de albine, din care 145 de mii aparţin gospodăriilor casnice. Numărul de familii de albine este în creştere: în anul curent numărul lor a crescut cu aproape 13 mii comparativ cu anul trecut.

Conform datelor BNS, din ianuarie până în iunie 2017, R. Moldova a exportat miere, zahăr şi produse cu zahăr în valoare de peste 19 mii USD. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, exportul acestor mărfuri s-a redus cu 12,4%.

Axinia NOVIKOV