Republica Moldova este codaşă la nivel european în atragerea investiţiilor străine, iar pentru a contribui la sporirea atractivităţii investiţionale a ţării autorităţile s-au gândit să facă uz de un instrument utilizat de mai multe state – acordarea cetăţeniei prin investiţie.
Şi pentru că la modificarea legii cetăţeniei, CNA a nuanţat mai multe riscuri, iar proiectul privind modalitatea de implementare a normelor de acordare a cetăţeniei prin investiţie pregătit recent de Ministerul Justiţiei a generat critici dure din partea organizaţiilor anti-corupţie şi atenţie din partea presei internaţionale, jurnaliștii de la mold-street.com au decis să dezvolte subiectul prin prisma experienţei internaţionale şi cum se pliază comparativ proiectul în contextul dat, având în vedere şi că deputatul democrat Sergiu Sîrbu dă asigurări că „modificările sunt în strictă conformitate cu toate standardele şi practicile europene”.
Modificări legislative contrare interesului public
Cadrul legislativ privind posibilitatea acordării cetăţeniei străinilor prin investiţie a fost ajustat în decembrie 2016 atunci când în Legea cetăţeniei a fost introdusă modalitatea de acordare a cetăţeniei străinilor sau apatrizilor care respectă cumulativ următoarele condiţii:
• are o bună reputaţie economică şi financiară;
• nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului;
• varsă contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat şi menţine, pentru o perioadă de 60 de luni, investiţii în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.
Totodată, stabilirea valorii minime a contribuţiei la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă şi a investiţiei în unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, precum şi modalitatea ei a fost plasată în responsabilitatea Guvernului.
La momentul efectuării modificărilor legislative punctate mai sus, CNA a menţionat în expertiza anticorupţie aferentă iniţiativei date că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public”, iar „acordarea posibilităţii obţinerii cetăţeniei prin instituirea procedurii simplificate creează un pericol iminent şi direct la adresa securităţii Republicii Moldova”.
Riscuri de legalizare a mijloacelor de provenienţă dubioasă
Transparency International – Moldova a criticat dur proiectul propus, accentuând printre altele într-o notă de poziţie că „aceste prevederi legale creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de provenienţă dubioasă”, iar „comercializarea cetăţeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbţie temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieţei interne”.
Pe de altă parte, într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul justiţiei Vladimir Cebotari susţine că „astfel de programe există în foarte multe state ale lumii, chiar multe state ale UE, dar şi SUA, Canada, Australia. De aceea nu este nimic ieşit din comun, ci este un mecanism simplificat prin care statul ar putea să atragă persoane interesate să facă investiţii în Republica Moldova.”
Totodată, ministrul dă asigurări că „Mecanismele sunt gândite în felul în care să nu vină în conflict cu normele cu privire la libera circulaţie în UE. Este un mecanism foarte dur de verificare a reputaţiei şi dacă individul prezintă sau nu un risc pentru securitate.”
Citiţi mai mult aici.