Cum pot fi compensate cheltuielile de judecare

Mai exact, conform articolului 89 din Cod, taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, în cazul:

• depunerii într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare (se restituie suma plătită în plus);
• refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti în temeiul art.348;
• refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1);
• restituirii cererii în temeiul art.170 alin.(1) şi art.171 alin.(2);
• încetării procesului pentru motivele specificate la art.265 lit.a), b) şi e);
• scoaterii cererii de pe rol pentru motivele specificate la art.267 lit.a) şi b);
• restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele prevăzute la art.369, 408 şi 409;
• refuzului persoanei care a plătit taxă pentru întocmirea sau primirea documentelor până la adresare în instanţă judecătorească;
• încetării procesului în legătură cu confirmarea tranzacţiei încheiate în procesul de mediere în condiţiile art. 39 din Legea nr. 137 din 3 iulie 2015 cu privire la mediere.

Restituirea taxei de stat se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul Trezoreriei de Stat, în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii.

De asemenea, pot fi compensate și cheltuielile de judecată. Potrivit art. 94 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere părţii care a avut câştig de cauză, cheltuielile de judecată. Astfel, partea care a câştigat procesul (fie este pârât, fie este reclamant) va putea solicita instanţei de judecată să-i fie compensate de la partea care a pierdut procesul toate cheltuielile suportate în legătură cu procesul civil respectiv (taxa de stat şi cheltuielile de judecare a pricinii).

Repartizarea cheltuielilor de judecată în cazul renunţării la acţiune şi încheierii tranzacţiei

Reclamantul nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate, în cazul în care îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunţă la acţiune până la comunicarea către pârât a cererii. Dacă a renunţat după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa îl obligă, la cererea pârâtului, să compenseze acestuia cheltuielile suportate.

În cazul în care reclamantul nu-şi susţine pretenţiile din cauza faptului că au fost satisfăcute benevol de către pârât după intentarea acţiunii, instanţa, la cererea reclamantului, îl obligă pe pârât să compenseze acestuia toate cheltuielile de judecată suportate în legătură cu intentarea procesului, inclusiv suma cuvenită pentru asistenţă juridică.

Atenție, dacă reclamantul a intentat acţiunea fără a înainta în prealabil pretenţii pârâtului, iar pîrîtul a recunoscut în judecată imediat pretenţiile, cheltuielile de judecată se suportă de către reclamant.

Mai mult, la încheierea tranzacţiei, părţile pot prevedea modul de repartizare a cheltuielilor de judecată, inclusiv a sumei cuvenite avocatului pentru asistenţă juridică. Astfel, cheltuielile vor fi compensate în conformitate cu înţelegerea părţilor.

Dacă, după depunerea cererii de chemare în judecată, părţile au recurs la mediere şi s-au împăcat parţial, taxa de stat se reduce proporţional valorii pretenţiei soluţionate prin tranzacţie.

Articolul 97­1 din Codul de procedură civilă prevede că, în cazul în care se respinge, integral sau parţial, acţiunea intentată de o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor reclamantului, în cazurile prevăzute de legea organică, pârâtului i se restituie, din mijloacele bugetului de stat, cheltuielile de judecată pe care le-a suportat integral sau parţial, în acea parte a pretenţiilor reclamantului care i-a fost respinsă.

În caz de admitere a acţiunii de ridicare a sechestrului pus pe bunuri, cheltuielile de judecată i se restituie reclamantului din mijloacele bugetului respectiv.

Conform art. 98, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise din acţiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. În caz de respingere a acţiunii, cheltuielile de judecare a pricinii suportate de instanţă, precum şi taxa de stat, se încasează la buget de la reclamant dacă acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Dacă acţiunea a fost admisă parţial, iar pârâtul este scutit de plata cheltuielilor de judecată, cheltuielile de judecare a pricinii suportate de instanţă se încasează la buget de la reclamant, dacă acesta nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată, proporţional părţii respinse din acţiune.