Era o comunitate bogată şi harnică, cu războinici, meşteşugari, dar şi femei cărora le plăcea să se împodobească. După ce au trudit pe şantierul din Alun şi s-au întors cu zeci de piese importante descoperite într-o livadă, arheologii deveni povestesc despre o aşezare unde dacii au lăsat în urmă semne ale traiului de zi cu zi.
Una dintre cele mai importante descoperiri este o monedă de bronz: „Este o monedă foarte circulată, una dintre feţe este aproape ştearsă din această cauză, iar, pe cealaltă, are aplicată două contramărci prin care meşterii au prelungit, de fapt, durata de circulaţie a piesei. Cele două cerculeţe care se văd sunt două imagini, două efigii. De fapt, sunt două ştanţe – se numesc contramărci. Una îl reprezinta pe Hermes, zeul comerţului, cu pălăria cu aripioare. El era şi mesagerul zeilor. În cealaltă este Helios, zeul soarelui. Moneda a fost emisă de Cetatea Histria, a circulat pe parcursul secolului I î.Ch. şi poate şi la începutul secolului I d. Ch. Constantin Daicoviciu a mai menţionat o asemenea monedă în Munţii Orăştiei, găsită în zonă în 1949. De curând, Ernest Oberlander a publicat un alt tezaur de la Chitid sau de la Boşorod”, spune dr. Iosif Vasile Ferencz, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Descoperirea acestei monede de bronz i-a entuziasmat pe arheologi. Cercetătorul Iosif Vasile Ferencz spune că piesa este una frumoasă şi rară, care atestă legăturile dacilor de aici cu cetăţile greceşti de pe malul Mării Negre. Este doar una dintre descoperirile care vor îmbogăţi de acum colecţia MCDR şi care provine din unitățile de cercetare investigate în campania din acest an.
Pe şantierul arheologic s-a lucrat la foc continuu timp de trei săptămâni, cu studenţii din anul I la specializarea Istorie-Arheologie de la Universitatea de Vest din Timişoara.
„Am început să lucrăm la descărcarea arheologică, după ce Fundaţia Dacica care deţine terenul a solicitat avizele necesare pentru că ar fi vrut să facă acolo o livadă. E o minunăţie acolo, pe şantierul de la Alun”, explică Ferencz. Studenții au avut ocazia să aprofundeze cunoștințele acumulate în timpul școlii, să înțeleagă conceptele de bază ale cercetării arheologice, tehnici de reprezentare grafică și să conștientizeze importanța lor pentru istorie. Practic, au avut şansa de a lucra în zona unui monument UNESCO.
„Ce-am desfăşurat noi acolo este o cercetare preventivă, una încununată de mult succes.
Îafară de bogăţia de materiale care atestă locuirea şi activităţile casnice, dar şi meşteşugăreşti pe această terasă, am reuşit să stabilim modul în care dacii şi-au amenajat acolo locul. Ei au efectuat lucrări de extindere cu totul şi cu totul deosebite, cu ajutorul unor ziduri de susţinere ale terasei şi a unor lucrări de nivelare cu piatră locală”, spune specialistul care conduce şi cercetările de la Cetatea dacică Ardeu.
Alte piese de fier păstrate destul de bine au fost descoperite pe şantier. Se crede că aici locuia familia unui fierar ale cărui unelte au fost acum găsite. Pe lângă vârfuri de săgeată la care s-a păstrat inclusiv manşonul, arheologii şi-au completat colecţia cu un punctator: „Este o unealtă de fier utilizată în fierărie. Chiar şi astăzi se folosesc astfel de unelte. Este evident că a fost îndelung folosită, ea are bavură (floare) şi, mai mult, s-a şi înndoit după cum a fost utilizată de meşterul fierar lovind-o cu ciocanul. Este păstrată destul de bine şi atestă o activitate de fierărie în zonă.”
Dacii munceau, dar se şi relaxau. Iar acum cercetătorii au o mulţime de piese care întregesc tabloul vieţii din jurul cetăţii de la Piatra Roşie.
„Bogăţia foarte mare de jetoane, adică de piese utilizate pentru jocuri, jetoane găsite acolo, ne sugerează faptul că aveau timp şi pentru recreere. Sunt deja peste 30 de jetoane. Sunt piese pe care le foloseau în diverse jocuri pe tablă, cum e moara. Am găsit şi mărgele. O piesă e chiar foarte frumoasă şi, da, au şi mărgele colorate. Este greu de spus dacă erau făcute tocmai în acel atelier, dar oricum erau din zonă. Dacă sunt făcute chiar acolo, pe acea terasă, ar trebui să găsim zgură, instrumentar tipic, tipare. Pe lângă mărgele, avem şi elemente de costum, unele pentru viaţa de zi cu zi, altele pentru portul din zilele mai speciale: avem fibule, avem brăţări. Este o brăţară fragmentară din sârmă din bronz, cu cap simplu. Sunt datate în secolul I, adică înainte de cucerire. Trebuie să ne întindem cu cercetarea, dar până acum nu am găsit urme de incendiere. Ne aşteptăm să găsim şi alte elemente pe baza cărora să reconstituim costumul dacilor care au locuit pe teritoriul judeţului Hunedoara”, spune cercetătorul.
Terasa unde au lucrat cercetătorii se află la sud-est de Cetatea Dacică de la Piatra Roşie, la poalele dealului unde se află fortăreaţa, la circa 300 de metri de acropolă, pe o proprietate a Fundaţiei Dacica, precizează dr. Iosiv Vasile Ferencz: „Fiecare piesă în parte ne-a adus bucurii. Ca premieră, am descoperit şi un nivel de locuire din epoca bronzului, un nivel de locuire pe care urmează să-l cercetăm cu amănunţire în campaniile care vor urma”.
Şantierul arheologic de la Alun, comuna Boşorod, se situează în apropierea Cetăţii Dacice Piatra Roşie, una dintre cele şase fortificaţii care, din 1999, sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
