Transparency International: Modificările la legea cetățeniei, o cămătărie prin care se dorește stoarcerea banilor curați din Moldova

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Modificările la Legea cetăţeniei Republicii Moldova, prin care străinii pot obține cetățenia statului nostru dacă investesc 250 de mii de euro, ar putea să legalizeze interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă, avertizează Transparency International Moldova.

Potrivit societății civile, această lege a fost promovată în paralel cu cea a amnistiei fiscale, la care până la urmă s-a renunțat datorită presiunii partenerilor de dezvoltare, iar printre autorii ei se află Andrian Candu și Sergiu Sîrbu.

Transperency International atenționează asupra faptului că cetățenia o pot obține și străinii care investesc în: 

  1. dezvoltarea sectorului imobiliar prin deţinerea în proprietate pentru o perioadă neîntreruptă de 60 de luni a unei sau mai multor construcţii cu valoare de piaţă totală de cel puţin 250 mii euro, şi
  2. dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat, pentru o perioadă de 60 de luni, în valoare de cel puţin 250 mii euro.

Este de remarcat faptul că aceste două domenii nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii caracterizate de speculaţii financiare. Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a resurselor, cu extragerea ulterioară a acestora.

În prezent sectorul imobiliar este suprasaturat cu oferte de bunuri imobiliare care nu sunt realizate din cauza puterii de cumpărare slabe şi reducerii activităţilor economice în Republica Moldova. Unii dezvoltatori şi investitori au probleme de recuperare a investiţiilor, iar interesul lor este să obţină o formă de susţinere prin diferite formule, inclusiv inginerii financiare cu implicarea statului, astfel încât preţurile să-şi inverseze trendul şi să crească din nou. Comercializarea cetăţeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbţie temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieţei interne, avantajare a investitorilor şi constructorilor ineficienţi şi, respectiv, impunere a cetăţenilor din Republica Moldova să plece masiv peste hotare.

Este de menţionat şi faptul că procurarea hârtiilor de valoare de stat (HVS) în contextul acordării cetăţeniei nu reprezintă o investiţie, ci, de fapt, un împrumut impus statului Republica Moldova. Conform proiectului hotărârii, deţinătorii de resurse financiare de peste hotare, ar putea obţine cetăţenia Republicii Moldova dacă împrumută 250 mii de euro statului Republica Moldova pentru 5 ani. Iar Republica Moldova, adică toţi contribuabilii cetăţeni cu acte în regulă, se obligă să-i întoarcă acestui străin (încetăţenit recent) întreaga sumă şi dobânda la expirarea celor 5 ani. Astfel, acest mecanism ar putea fi mai degrabă o formă de cămătărie pusă la cale de un grup de cetăţeni, care deţin resurse financiare şi care, prin persoane interpuse (cărora li se oferă cetăţenie, adică protecţie din partea autorităţilor Republicii Moldova) doresc să stoarcă în continuare bani curaţi şi legalizaţi din bugetul de stat.

„Este regretabil faptul că Guvernul desconsideră domeniile tradiţionale şi cu adevărat importante pentru dezvoltarea strategică a Republicii Moldova cum ar fi educaţia, tehnologiile informaţionale, agricultura, industria alimentară, eficienţa energetică ş.a. care necesită investiţii directe veritabile. Astfel, autorităţile din Republica Moldova îşi identifică drept ‘domenii strategice’ acele sectoare care pot fi uşor încorporate în schemele internaţionale de spălare de bani”, remarcă Transparency International. 

„În acest context este previzibilă situaţia că solicitanţii de ‘cetăţenie prin investiţie’ vor recurge, cu precădere, la variante de împrumut statului şi nu la contribuţii nerambursabile în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă. Aparent autorităţile creează intenţionat opţiuni utopice pentru a distrage şi a-şi asigura argumente pentru aprobare mai lejeră a proiectelor de interes de grup”, mai atenționează sursa citată. 


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...