Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Relații tensionate cu Federația…

[sondaj] Relații tensionate cu Federația Rusă

Dmitri Rogozin interzis în R. Moldova. O decizie de guvern, în acest sens, a fost adoptată pe 2 august, după ce vicepremierul rus și-a permis mai multe declarații injurioase și amenințări la adresa Chișinăului, deranjat că, pe 28 iulie, i-a fost interzisă intrarea în R. Moldova și participarea la ceremoniile de celebrare, la Tighina, a 25 de ani de la instalarea trupelor militare ruse „de pacificare” la Nistru. Furios, Rogozin amenință că se va răzbuna și că trebuie să ne așteptăm la „reacții de răspuns” din partea Rusiei.

O nouă criză de relații cu Rusia. Ce ar putea urma?

Anatol Petrencu, istoric, profesor universitar

Decizia guvernului este una justificată, chiar dacă și întârziată. D. Rogozin este un promotor activ al destabilizării situaţiei în zona în care ne aflăm (Ucraina, R. Moldova, România). Ce ține de relații: ar putea exista două perspective. Una – agresivă, de militarizare a Transnistriei (chiar acum se desfăşoară manevre militare cu forţarea Nistrului), de implicare excesivă în pregătirea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2018 în favoarea socialiştilor lui Dodon și o răsturnare de situație la Chișinău. Această perspectivă, însă, întâmpină o rezistenţă serioasă din Occident. Deunăzi Congresul SUA a înăsprit sancţiunile împotriva FR. Cealaltă perspectivă este păstrarea statu-quo-ului actual între R. Moldova şi FR. Ruşii nu au interesul deteriorării relaţiilor din CSI. Rusia are nevoie de o imagine pozitivă în cadrul comunității. În plus, situația economică și socio-morală în Rusia degradează. De ani buni, FR nu înregistrează creşteri economice, criminalitatea crește, lumea bună pleacă.

Valeriu Ghilețhi, vicepreşedinte al Comisiei parlamentare

Relația R. Moldova – Federația Rusă a început să se complice odată cu respingerea Memorandumului Kozak. Deși au fost perioade și mai ”calde”, totuși, a dominat o atitudine rece și rezervată. Federația Rusă face tot posibilul să păstreze fostele republici sovietice nu doar sub influența sa, ci și în subordinea sa. De aceea, de fiecare dată când R. Moldova a luat decizii care duceau la ieșirea din zona de influență a Rusiei, Kremlinul reacționa dur. Ultimele evenimente se înscriu și ele în șirul acestor decizii politice. Singurul element nou este că, până în prezent, R. Moldova nu a ripostat cu atâta îndrăzneală. Este evident că declararea lui D. Rogozin persona nongrata se va răsfrânge asupra relației moldo-ruse. Dar așa cum spune un citat Biblic, pe de altă parte, știm că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce-l iubesc pe Dumnezeu. Atât timp cât acțiunile și deciziile noastre vor fi dictate de bună-credință și preocupare pentru interesele majore ale R. Moldova, putem privi cu optimism înainte.

Ion Sturza, om de afaceri, ex-premier al R. Moldova

Criza moldo-rusă a așternut o perdea groasă de fum pe ceea ce astăzi contează real – reforma sistemului electoral, reacția dură a Occidentului și recuperarea milardului furat. A devenit deja o „tradiție”. Orice apropiere de elucidarea circumstanțelor furtului miliardului este eclipsată de o criză politică majoră. Unii vor spune că-i o coincidență nefericită. Cert e că schimbarea a minim trei guverne de la 2014 încoace a fost motivată de camuflarea adevărului despre furtul miliardului. Azi, suntem iarăși într-un punct critic, raportul de progres al investigațiilor Kroll și elaborarea măsurilor de recuperare a prejudiciilor. Pilonul de bază al investigațiiolr formale rămâne Federația Rusă. La un moment dat, în băncile rusești au fost „plasate” depozite de 11 miliarde de lei. În ce măsură vor colabora autoritățile rusești în investigații și recuperare? Multe mistere rămân și în jurul celor care au beneficiat de „creditul” salvator girat de Guvernul Leancă. Doar 2 miliarde de lei au mers direct către deponenții persoane fizice. Restul? Pe cine am salvat? Trebuie sa recunoaștem că această criză cu Rusia, indiferent de faptul cine și cum a declanșat-o, a venit la momentul potrivit. Care va fi următoarea criză? Un război în Transnistria? Doamne ferește!

Ecaterina Mardarovici, Clubul Politic al Femeilor „50×50”

În relațiile cu Rusia noi am trecut prin toate: secesionism, embargouri, deport, război. Ce ar putea să se mai întâmple? Faptul că Rogozin e bădăran și agresiv nu trebuie să ne mire. Declarațiile lui sunt, în opinia mea, o expresie verbalizată a ceea ce crede Rusia despre noi: că suntem niște „țigani” și „un poporaș destul de fricos”. Asta spune Rogozin. Uite că acest „pristavnic” al lui Putin a primit-o în bot de la acest „poporaș” și acum caută să se răzbune. În realitate, a procedat ca un laș. Știa că are interdicție să intre în zona UE și NATO, de ce a urcat la bordul unui avion de pasageri și a căutat să se acopere cu ei? Dar problema noastră nu e Rogozin. Problema noastră e Dodon. Rogozin și Rusia procedează așa după cum dă din „codiță” președintele nostru. Trebuie să ne facem niște concluzii, niște concluzii serioase în acest sens.