Venezuela rămâne fără mâncare. Spitalele sunt supraaglomerate cu copii bolnavi, iar medicii nu au suficiente medicamente sau aparatură ca să-i facă bine. Electricitatea se dă cu raţia. Ceea ce are Venezuela, însă, din abundenţă este haos.
Economia ţării este la un pas de colaps, iar bolile şi foametea împing populaţia către o criză umanitară severă, scrie CNN Money.
Venezuela a fost cândva cea mai bogată ţară din America Latină şi se ridică o întrebare legitimă: cum a ajuns în această situaţie din care nu se ştie dacă mai iese? Ţara din America Latină stă pe cea mai mare revervă mondială de petrol, ceea ce, în mod normal, ar reprezenta incontestabil o sursă de bani. În prezent, însă, Guvernul nu mai are bani, preţurile explodează de la o zi la alta şi nimeni nu ştie cât de rău vor evolua lucrurile în continuare.
În anii ’90, Venezuela era o putere pe continent, însă de-a lungul anilor, inegalitatea a început să se accentueze. A apărut o clasă mică şi foarte bogată, care controla tot, în timp ce restul populaţiei devenea din ce în ce mai săracă.
Ţara s-a întors către socialism în 1999, când l-a ales pe Hugo Chavez preşedinte. Un dictator provocator care a tăiat relaţiile cu Statele Unite şi le-a dezvoltat pe cele cu Rusia şi China, de la care a împrumutat miliarde de dolari. Chavez a condus ţara până la moartea să, în 2013, şi încă este văzut că un erou de către populaţia săracă a ţării.
Dar guvernul său nu a făcut altceva decât să cheltuiască în neştire bani pe programe de bunăstare şi a fixat preţurile pentru orice. A naţionalizat fermele de legume, apoi le-a abandonat, astfel încât ţara a devenit dependentă de banii proveniţi din vânzările de petrol pe care le făcea peste graniţe.
Înainte să moară de cancer, Chavez l-a ales pe Nicolas Maduro să-i succeadă la conducerea ţării. Iar Maduro a continuat regimul strict instituit de Chavez. Administraţia sa a renunţat şi să mai publice date statistice cu indicii macroeconomici, inclusiv creşterea economică şi inflaţie.
A luat mită miliarde de dolari de la dezvoltatori imobiliari ca să aprobe diferite proiecte imobiliare mamut şi a făcut datorii care sunt imposibil de achitat.
Declinul petrolului, picătură care a umplut paharul
Între timp, a început declinul petrolului – singură marfă pe care Venezulea o putea folosi că să facă rost de bani
În 2014, preţul petrolului era în jur de 100 de dolari barilul. Ţările producătoare de petrol au inundat piaţa, iar, pe de altă parte, au început şi exploatarea rezervelor până atunci inaccesibile. În acelaşi timp, consumul de combustibili la nivel mondial a scăzut. Toate acestea adunate au adus preţul petrolului la 26 de dolari, în 2016.
În prezent, preţurile s-au stabilizat în jur de 50 de dolari, ceea ce înseamnă că bogăţia Venezuelei s-a înjumătăţit, faţă de 2014. Cu preţurile petrolului la minime istorice şi cu o datorie guvernamentală greu de finanţat, controlul preţurilor a devenit o problema uriaşă.
Statul încă subvenţionează preţurile la alimente, pentru a le permite şi săracilor să se hrănească, însă Maduro a tipărit bani fără măsură, ceea ce a făcut că bolivarul să piardă rapid din valoare, cu efecte imediate asupra joburilor şi a salariilor. În acelaşi timp, ostilitatea preşedintelui faţă de companiile străine a dus la exodul acestora. Pepsi, General Motors şi United şi-au făcut bagajele şi au plecat.
În consecinţă, şomajul în Venezuela a ajuns la 25%, potrivit estimărilor FMI. Inflaţia a ajuns la cote inimaginabile în urmă cu câţiva ani. Dacă în 2010 un dolar american era echivalentul a 8 bolivari, în prezent acelaşi dolar se cumpără cu 8.000 bolivari, arată datele neoficiale ale caselor de schimb, pentru că Guvernul nu are sau nu vrea să dea publicităţii date oficiale. Şi devalorizarea monedei naţionale nu se opreşte aici: preţurile ar putea creşte cu 2.000%, în anul care urmează. Pentru a ţine pasul cu inflaţia, Maduro a majorat salariul minim de trei ori în acest an, ceea ce a oferit puţină bunăstare populației, însă pe termen foarte scurt.
Majorările succesive de salarii nu vor face decât să agraveze situaţia pe termen lung, statul continuând să se îngroape în datorii. Este un cerc vicios din care analiştii nu văd nicio ieşire.
„Economia este de-a dreptul haotică. Este în colaps. A ajuns într-un punct de unde nu mai există cale de întoarcere”, spune Alberto Ramos, economist pentru America Latină la Goldman Sachs.
Pentru situaţia în care se află ţară pe care o conduce, Maduro da vină pe opoziţie şi pe Statele Unite, care au impus o serie de sancţiuni liderilor venezueleni. Indiferent, însă, de cine este de vină, sărăcia, mizeria, criză umanitară sunt cât se poate de reale.
În Venezuela, se moare de foame, la propriu
Un studiu cu privire la condiţiile de viaţă din Venezuela (ENCOVI), care a fost realizat de Universitatea Centrală din Venezuela, arată că aproximativ 75% dintre venezueleni au pierdut în medie cel puţin opt kilograme în ultimul an din cauza lipsei unei alimentaţii corespunzătoare, că urmare a gravei crize economice care a cuprins Venezuela.
Venezuelenii nu mai consumă zilnic cele 2.000 de calorii recomandate, iar cei mai săraci au pierdut în ultimul an până la nouă kilograme din cauza lipsei de acces la alimente considerate de baza.
De asemenea, cercetătorii au descoperit că cei mai mulţi venezueleni au înlocuit carnea roşie şi albă cu legume şi tuberculi, în special cartofi, iar 82,8% dintre locuitori sunt consideraţi săraci din cauza veniturilor mici pe care le câştigă. Comisia Naţiunilor Unite pentru America Latină şi Caraibe estimează că PIB-ul Venezuelei va scădea cu 4% în 2017, în vreme ce experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) prezic o inflaţie de 1.600%.
De asemenea, acest studiu a atras atenţia că 93% din venezueleni nu au destui bani pentru a-şi cumpără alimentele de care au nevoie, iar snacksurile şi grăsimile sănătoase au dispărut complet din dietă unui om de rând. Doar 78% dintre venezueleni mănâncă un mic-dejun, iar 32% dintre oameni recunosc că mănâncă doar două mese pe zi. Această criză alimentară a generat la rândul ei o criză educaţională, iar peste un milion de copii au fost retraşi din şcolile publice din cauza foametei şi a lipsei serviciilor publice din Venezuela.
„Ce se întâmplă este apocaliptic!”
Pentru mulţi ani, Maduro a avut de ales între a-şi plăti datoriile către China şi Rusia şi a cumpără medicamente şi alimente din străinătate. A ales să-şi plătească datoriile. Rezultatul: mii de venezueleni ajung la spital, unde mor de foame, la propriu.
„Sunt oameni în Venezuela care mor de foame. Ce se întâmplă este apocaliptic. Aş numi Venezuela un stat care se prăbuşeşte”, spune Eric Farnsworth, vicepreşedinte la Consilul Americilor, o organizaţie de afaceri. Venezuela cumpără alimente în principal din Brazilia, Columbia şi Mexic, în condiţiile în care Maduro a lăsat în paragină fermele de legume şi de animale din ţară.
De la declanşarea crizei economice fără precedent, importurile de mâncare din aceste ţări au scăzut cu peste 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Ceea ce înseamnă că venezuelenii mănâncă cu 60% mai puţin. La lipsa alimentelor se adaugă lipsa materialelor medicale: mii de femei şi nou-născuţi mor la naştere, iar numărul îmbolnăvirilor de malarie au crescut cu 75%.
Criza din Venezuela a generat şi un exod al clasei de mijloc în stranatate, determinând o plecare masivă a specialiştilor şi a forţei de muncă calificate. Aproape 2 milioane de venezueleni au părăsit ţară în ultimii ani. În tot acest timp, criză politică continuă, adâncind ciza economică.
Preşedintele Nicolas Maduro şi-a exprimat dorinţa că Adunarea Constituantă aleasă duminică să ridice imunitatea parlamentarilor opoziţiei, pentru ca aceştia să fie judecaţi. Preşedintele nu a precizat motivele care vor fi invocate, însă deputaţii opoziţiei sunt acuzaţi cu regularitate de „lovitură de stat parlamentară” şi de faptul că au incitat la violenţe în timpul manifestaţiilor care zguduie ţara de patru luni şi s-au soldat cu peste 120 de morţi – dintre care zece duminică, în cursul scrutinului, potrivit Parchetului.