Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Sentinţă amânată în dosarul Chirinciuc

Sentinţă amânată în dosarul Chirinciuc

Vineri, 4 august, după doar două şedinţe de judecată integrale, judecătorul Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău va pronunţa o sentinţă de condamnare în dosarul fostului ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, învinuit de trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Procuratura Anticorupţie a anunţat anterior că fostul oficial a semnat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei, urmând, astfel, să primească o pedeapsă mai blândă, asta deşi avocatul acestuia susţine că Iurie Chirinciuc pledează nevinovat.

Procuratura Anticorupţie a trimis în judecată cauza penală de învinuire a ex-ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, la sfârşit de iunie 2017, pentru două capete de acuzare: trafic de influenţă şi abuz de serviciu. În dosar au mai fost vizaţi doi oameni de afaceri, care au fost judecaţi pentru complicitate la trafic de influenţă, dar şi Veaceslav Teleman, directorul interimar al Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD). Ceva mai devreme, trei dintre figuranţii din acest dosar (Chirinciuc şi cei doi oameni de afaceri) au încheiat cu procurorul un acord de recunoaştere a vinovăţiei, anunţa Procuratura Anticorupţie. Legislaţia procesual-penală prevede că un acord de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă o tranzacţie între procuror şi învinuitul care îşi recunoaşte vina în schimbul unei pedepse reduse. În privinţa directorului Administraţiei de Stat a Drumurilor, Veaceslav Teleman, reţinut în acelaşi dosar, a fost disjunsă o cauză penală separată, care se află la faza de investigare.

Chirinciuc, judecat împreună cu şefii a două companii de construcţii

Iurie Chirinciuc a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din iulie 2015 până în momentul în care a fost reținut de către organele de drept

Potrivit rechizitoriului, ex-ministrul Transporturilor, împreună cu şefii a două companii de construcţii, Nicolae Ciobanu, de la „Global Trans Construction”, şi Marin Sârbu, de la „Nouconst” SRL, ar fi organizat o schemă infracţională cu scopul dobândirii de mijloace financiare în proporţii deosebit de mari. La concret, inculpaţii ar fi exercitat presiuni asupra companiei bulgare „SK-13 Patstroy” câştigătoare a licitaţiilor finanţate de Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru reabilitarea traseului „R6 M1—Ialoveni”, cu scopul de a o constrânge să cedeze o parte din volumul de lucru unor agenţi economici afiliaţi. Procurorii susţin că în intervalul anilor 2016—2017, ministrul, prin intermediul factorilor de decizie ai Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD), ar fi creat impedimente agentului economic câştigător prin neavizarea unor acte de executare a lucrărilor, prin tergiversarea aprobărilor, precum şi prin somarea acestuia de a încheia subcontracte cu firme apropiate funcţionarilor.

În rechizitoriu se mai spune că, în calitate de beneficiar al proiectului „R6 M1-Ialoveni”, ASD, reprezentată de directorul general interimar, a angajat un inginer-supervizor internaţional pentru relaţia contractor-beneficiar şi, în pofida faptului că inginerul-supervizor trebuia să obţină aprobarea beneficiarului doar în cazuri excepţionale, şeful ASD l-a somat să ceară aprobarea pentru toate lucrările din proiect. Faptele se confirmă prin multiple scrisori şi avize, date cu întârziere de către ASD, precum şi de solicitări privind excluderea unor agenţi economici din proiect şi contractarea altora. Procurorii susţin că, în urma măsurilor speciale de investigaţii, inclusiv a interceptărilor comunicărilor, s-a constatat că aceste acţiuni erau sincronizate cu şedinţele desfăşurate cu participarea ministrului şi a agentului economic, în cadrul cărora asupra ultimului erau exercitate presiuni, între care ameninţări cu rezilierea contractelor şi introducerea sa în lista neagră.

Învinuit că şi-a făcut drum din bani publici până la firma al cărei beneficiar era

Procurorii anticorupţie susţin că a fost documentată o şedinţă din februarie 2017, fiind fixată întâlnirea dintre Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor, Veaceslav Teleman, directorul ASD, şi administratorii companiilor afiliate agentulului economic câştigător al contractului de reabilitare a drumului „R6 M1 – Ialoveni”. În timpul discuţiilor, acesta ar fi fost somat să cedeze 50% din volumul de lucrări din suma totală de aproximativ 9 milioane de euro companiilor afiliate funcţionarului. Ulterior, referindu-se la o indicaţie a ministrului, administratorii agenţilor economici afiliaţi ar mai fi pretins de la acelaşi agent economic 5% din suma contractului (circa 400 de mii de euro), o parte din bani, echivalentul a 80 000 de euro, urmând să revină factorilor de decizie din ASD.

Iurie Chirinciuc a mai fost învinuit şi de abuz în serviciu, exprimat prin organizarea lucrărilor de reparaţie şi construcţia capitală, în volum de 8,4 milioane de lei, a sectorului de drum de acces spre Floreni, r. Ungheni, neargumentată economic, la intrarea în care este amplasată SRL „Fortina Labis”, al cărei beneficiar efectiv ar fi chiar ex-ministrul, potrivit informaţiilor prezentate de procurori. Din banii alocaţi din Fondul Rutier a fost efectuată şi asfaltarea teritoriului întreprinderii respective, susţin procurorii. Datele publice arată că SRL „Fortina Labis” este fondată de Anatolie Plăcintă şi Victor Melinte, având adresa juridică chiar în s. Floreni, r. Ungheni. Plăcintă şi Melinte sunt apropiaţi de-ai fostului ministru Chirinciuc, administrând sau fondând companii împreună cu Iurie Chirinciuc.

Procurora: „Va fi pronunţată o sentinţă de condamnare”

Sentinţa în acest dosar urmează a fi pronunţată vineri, 4 august 2017, de judecătorul Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, sect. Buiucani, după ce au avut loc doar două şedinţe de judecată integrale, pe 12 şi 14 iulie 2017. Deşi anterior s-a anunţat că sentinţa în dosarul Chirinciuc urma să fie pronunţată miercuri, 2 august, şedinţa nu a mai avut loc. Victoria Furtună, procurora care instrumentează acest dosar, a precizat pentru ZdG că pronunţarea a fost amânată pe vineri, 4 august 2017, pentru că „am fost anunţaţi, la prima oră, de instanţa de judecată, că s-au contrapus două şedinţe de judecată, iar judecătorul va fi în imposibilitate de a pronunţa sentinţa la ora stabilită. Acesta-i motivul. S-a solicitat să găsim o oportunitate pentru ca sentinţa să fie pronunţată mai târziu sau în altă zi”, a punctat Victoria Furtună. Acuzatoarea de stat a precizat că vineri se va pronunţa „sentinţa de condamnare” pe numele ex-ministrului Transporturilor şi a doi agenţi economici. Atunci când am insistat s-o întrebăm despre pedeapsa pe care a solicitat-o pe numele lui Chirinciuc, Victoria Furtună a spus că-i ocupată şi nu poate răspunde. Serghei Cârlig, avocatul ex-ministrului, ne-a spus că acuzatoarea de stat a cerut pedeapsă cu închisoare reală pentru Chirinciuc, evitând însă să ofere detalii. Acesta susţine că clientul său pledează nevinovat, chiar dacă „conform procurorilor, a semnat un act de recunoaştere a vinovăţiei. Realitatea e alta”, susţine avocatul.

Iurie Chirinciuc a deţinut funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din iulie 2015. A plecat din Guvern fiind în arest, ministerul pe care-l gestiona transformându-se, între timp, în Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Pe parcursul anchetei, în declaraţii publice, Chirinciuc s-a declarat nevinovat, deşi procuratura anunţa că acesta şi-a recunoscut vina. „Eu nu am făcut declaraţii până acum, nu am avut posibilitatea. Nu o să fac nici acum, lăsăm instanţa să se pronunţe, după care o să vorbesc. Am avut posibilitatea să privesc ce aţi derulat în această perioadă. Este strigător la cer. Aţi muşcat din mărul otrăvit. Aţi luat momeala… Acel pachet sau acele poze pe care le-aţi preluat de la CNA şi domnul procuror v-a atenţionat din start că există prezumţia nevinovăţiei, dar voi le-aţi transmis aşa cum aţi vrut. Acele imagini nu au nimic cu acest dosar. O să fie decizia, după care voi veni cu comentarii. Mă aştept la o decizie prin care să nu fiu declarat vinovat. Nu mi-am recunoscut vina, doar am recunoscut că am construit drumuri. De asta sunt aici” , puncta fostul ministru.

Dosarele Grama și Triboi, pe masa judecătorilor

Înainte de reforma Guvernului, după gratii au ajuns şi alţi membri ai Guvernului. Eduard Grama, care deţinea funcţia de ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, a fost reţinut într-un dosar ce vizează înstrăinarea a 30 de hectare de teren din comuna Stăuceni, mun. Chişinău, care aparţineau Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii. În acest dosar, Grama este învinuit de luare de mită. Dosarul a fost trimis în judecată la sfârşit de iunie, prima şedinţă fiind programată pentru mijloc de august. Între timp, Grama, prin intermediul avocaţilor, a depus în instanţă o plângere „împotriva acţiunilor organelor de urmarire penală şi a organelor care exercită activitatea operativă de investigaţie”. Petru Balan, apărătorul lui Eduard Grama, ne-a informat că plângerea a vizat un sechestru care ar fi fost aplicat ilegal pe un bun pe care fostul ministru îl deţinea în comun cu o altă persoană, iar instanţa a dispus anularea lui.

Miercuri, a fost trimis în judecată și dosarul fostului viceministru al Economiei, Valeriu Triboi. Acesta este învinuit că a făcut uz de persoane interpuse pentru a cumpăra o încăpere de 980 m.p. de la Moldtelecom, ulterior dând-o în arendă la SA „Furnizarea Energiei Electrice Nord”. Ambele entităţi aparţin statului, fiind în subordinea Ministerului Economiei. Ulterior, susţin procurorii, viceministrul, prin abuz de putere, ar fi dat indicaţii unor factori de decizie de la întreprindere, care au luat bunul în arendă, să-l repare, din contul lor, fiind alocaţi în acest sens 4 milioane de lei. La scurt timp după reţinere, Triboi şi-a anunţat demisia din Guvern, fiind cercetat ulterior în arest la domiciliu.