Chişinăul, învăluit în fum şi împotmolit în crengi

Ninsorile abundente din 20-21 aprilie pun la mare încercare autorităţile de la Chişinău. Chiar şi acum, după trei luni de la dezastru, pe străzi poţi vedea grămezi de crengi în apropierea blocurilor, copaci cu crengi rupte, care atârnă periculos. Toate acestea prezintă şi un pericol iminent de izbucnire a incendiilor în locurile unde au fost depozitate zeci de tone de masă lemnoasă.

La început de iulie, Chişinăul a fost împânzit de un fum dens, produs de un incendiu izbucnit la Mina Pruncul din sectorul Buiucani, iar pe 24 iulie, pompierii au luptat cu un alt incendiu, izbucnit la depozitul de crengi de pe Stadionul Republican, sectorul Centru.

Bani pentru „curăţarea” oraşului

Ninsorile abundente de la mijloc de aprilie au afectat zeci de mii de arbori şi 34 de mii de hectare de terenuri agricole. Nu a fost scutit nici Chişinăul. Aproape fiecare al doilea copac fie a fost doborât, fie i-au fost rupte crengile, din cauza stratului greu de zăpadă, adunat pe coroanele pomilor înmuguriţi.

În seara de 20 aprilie, la Chişinău a fost anunţată stare excepţională, iar a doua zi – stare de urgenţă. În dimineaţa zilei de 21 aprilie, primarul Dorin Chirtoacă a îndemnat lumea să rămână acasă, situaţia excepţională extinzându-se în întreg municipiul Chişinău. Timp de o zi, Aeroportul Internaţional nu a primit curse. După ce, timp de câteva zile, angajaţii Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi nu reuşeau să facă faţă calamităţilor, în ajutorul Primăriei au venit poliţiştii, carabinierii, pompierii şi militarii Armatei Naţionale.

Pagubele cauzate de intemperii au constituit circa 50–70 milioane de lei. Cel mai afectat a fost sectorul Râşcani. În acest context, la 22 aprilie, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a donat Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale ajutor material în valoare totală de aproximativ 1 milion de lei: 41 de generatoare, 30 de motoferăstraie şi 10,5 tone de combustibil.

În cadrul şedinţei din 25 aprilie, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a decis să aloce circa 20 de milioane de lei pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor, iar în luna mai, Republica Populară Chineză a donat R. Moldova 100 de mii USD.

Primul incendiu

La 9 iulie, aproape de miezul nopţii, bolta Chişinăului a fost colorată într-un roşu aprins, produs de un incendiu izbucnit la o gunoişte din sectorul Buiucani, unde, de mai multe luni, erau depozitate crengile adunate de cei de la Spaţii Verzi după ninsorile din 20-21 aprilie 2017. „La 23.18, am primit un apel la 901, pompierii fiind chemaţi să intervină la lichidarea unui incendiu izbucnit la o gunoişte cu crengi şi frunze depozitate în sectorul Buiucani. Din primele informaţii s-a stabilit că flăcările au cuprins suprafaţa de 3 ha din cele 5 ha de crengi aflate pe un teren între şoseaua Balcani şi str. Pietrarilor. La faţa locului au intervenit şase autospeciale. Focul a fost localizat la 02.48. În urma incendiului, nimeni nu a avut de suferit. Pompierii au lucrat până la 07.30. Toate circumstanţele şi cauza producerii incendiului urmează a fi stabilite ulterior”, anunţa Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (SPCSE), într-un comunicat de presă.

În dimineaţa următoare, Chişinăul era împânzit de un fum dens. Pe parcursul întregii zile, pompierii au continuat să lucreze pe teritoriul incendiat, acoperind cu pământ crengile care nu arseseră, pentru a nu le permite să se aprindă. „La Mina Pruncul am dus mai multe camioane cu pământ, pentru că astfel de incendii pot fi stinse, dar şi prevenite doar dacă masa lemnoasă e acoperită cu pământ”, a explicat Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale din Chişinău.

Atenţionări, dar nu şi acţiuni

Chiar şi după câteva săptămâni de la incendiu, autorităţile locale continuă să strângă din umeri, declarând că nu ştiu de ce s-ar fi aprins crengile depozitate la Mina Pruncul. „E ciudat că duminică, când nu a lucrat nimeni acolo şi era deja trecut de 23.00, a izbucnit acest incendiu… Au ars practic 80% din crengile depozitate. Cred că acest lucru a fost făcut intenţionat, dar nu ştiu de cine. Bine că e la marginea Chişinăului, dar nu în centrul capitalei. Acum trebuie să fim foarte atenţi la locurile în care sunt depozitate crengile, ca să nu se mai întâmple astfel de incendii”, a menţionat şeful Direcţiei locativ-comunale din Chişinău, în cadrul şedinţei operative a Primăriei din 10 iulie. Tot atunci, viceprimarul Nistor Grozavu a atenţionat pretorii de sectoare să fie atenţi la crengile depozitate şi să se asigure că acestea vor fi cât de repede posibil tocate sau depozitate într-un loc sigur, pentru a nu pune în pericol viaţa oamenilor. „Domnilor pretori, ştiu care este situaţia, dar vă rog să găsiţi toate căile posibile şi imposibile de tocare sau evacuare a crengilor adunate după ninsorile din 20 aprilie, ca să evităm orice pericol ce poate apărea din senin… Vom mai examina suplimentar fondul de rezervă, ca să vedem dacă putem să cumpărăm tocătoare”, a declarat viceprimarul. Totodată, acesta a menţionat că autorităţile responsabile trebuie să fie foarte atente la depozitul de crengi de la Stadionul Republican. „Acolo, zilnic, funcţionează un tocător, care transformă aceste crengi în rumeguş, însă, cu părere de rău, tocătorul adesea trebuie să fie reparat, pentru că nimereşte şi gunoi menajer, bucăţi de beton. Ceea ce frânează procesul de tocare”, a declarat pentru presă Nistor Grozavu, la începutul săptămânii trecute.

Incendii suspecte la Chişinău

După doar câteva zile, pe data de 24 iulie, dimineaţa, la ora 04.30, Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI a fost alertat pentru a interveni la lichidarea unui alt incendiu, produs la depozitul de crengi şi arbori de pe Stadionul Republican din centrul capitalei. La faţa locului s-au deplasat 16 autospeciale şi 80 de pompieri, care au luptat cu focul timp de patru ore. „A fost alertată toată garnizoana municipiului Chişinău, dat fiind faptul că incendiul s-a răspândit foarte repede pe o suprafaţă foarte mare. Focul a fost localizat la ora 7.02. Este prematur să discutăm despre cauza producerii acestui incendiu”, explică Liviu Mârzenco, şeful adjunct al Direcţiei Situaţii Excepţionale a municipiului Chişinău.

Pe lângă crengile arse, din cauza incendiului a avut de suferit şi tocătorul, menţionează Eliferie Haruţa, şef al Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi. „Cu părere de rău, tocătorul care se afla la acest depozit de crengi a ars. Acum trebuie să vedem ce piese sunt necesare pentru a-l pune în funcţiune”, a remarcat acesta.

De asemenea, pretorii sectoarelor din capitală susţin că mai mulţi locuitori ai capitalei, în apropierea cărora se află depozitele de crengi, nu mai permit aducerea altei mase lemnoase. „Avem o problemă: unde să depozităm aceste crengi, deoarece o mare parte din cetăţenii oraşului în preajma cărora depozităm crengi nu ne mai permit acest lucru, dar sperăm să găsim o soluţie”, a adăugat pretorul interimar al sectorului Botanica, Oleg Răţoi. „Înţeleg că este nevoie nu doar să evacuăm aceste crengi, dar să le şi tocăm, pentru că în caz contrar reiese că transportăm aer şi creăm pericol în alt loc decât cel unde era înainte”, a remarcat viceprimarul Grozavu.

Cod galben de poluare a aerului

„Noi nu am fost gata. Niciodată nu ne-am fi gândit că am putea avea ninsori atât de abundente la mijlocul lunii aprilie şi că aceste ninsori vor distruge atâţia copaci”, spune Nistor Grozavu. Pentru a face faţă, cât de cât, acestui număr atât de mare de crengi, Direcţia Finanţe a Primăriei Chişinău a decis să aloce bani pentru procurarea unei instalaţii mai puternice şi cu o capacitate mai mare de tocare. „Urgentarea tocării crengilor este imposibilă, deoarece lipsesc instalaţiile corespunzătoare. Un tocător bun există la Şoldăneşti, dar agentul economic a cerut 1800 de lei pentru o oră, ceea ce este foarte mult. În prezent, în Chişinău funcţionează trei tocătoare de dimensiuni mici, care totuşi nu reuşesc să facă faţă volumului mare de muncă”, a explicat viceprimarul.

„Acum, suntem în căutarea unui tocător bun şi la un preţ convenabil. Pe lângă tocător, mai avem nevoie de un aparat pentru producerea peleţilor, cu care ar putea fi asigurate grădiniţele sau şcolile”, a menţionat Eliferie Haruţă. El susţine că până la producerea incendiului, 70% din masa lemnoasă depozitată la Stadionul Republican deja fusese tocată. „Dacă nu s-ar fi produs acest incendiu, cred că într-o săptămână am fi finalizat lucrările… Totuşi, consider că cineva a dat foc intenţionat crengilor”, a opinat şeful Asociaţiei de Gospodărire a Spaţiilor Verzi. Cu toate acestea, Liviu Mârzenco spune că nu se poate încă pronunţa referitor la cauza celor două incendii. „E uşor să spui o cauză sau alta, dar trebuie de examinat bine circumstanţele şi de venit cu dovezi concrete. Nu vrem să facem speculaţii pe baza acestor două incendii. Sunt locuri unde sunt foarte multe tone de material lemnos, ceea ce înseamnă că inсendiul ar putea izbucni de la orice… De aceea, depozitele sunt păzite, pentru a evita o astfel de situaţie”, a subliniat acesta.

La câteva ore de la producerea celui de-al doilea incendiu, meteorologii au emis cod galben privind nivelul sporit al poluării aerului cu dioxid de azot. Totodată, reprezentanţii Centrului de Sănătate Publică (CSP) din municipiul Chişinău au venit cu anumite recomandări pentru a ne proteja în cazul în care suntem în apropiere de zona afectată de fum. „Trebuie să limitaţi timpul aflării în aer liber în zona afectată, îndeosebi dimineaţa, deoarece concentraţia de substanţe nocive în aer este mai sporită. Excludeţi practicarea sportului în orele matinale în astfel de zone. În cazul apariţiei insuficienţei respiratorii – apelaţi asistenţa medicală. La sporirea mirosului de fum, folosiţi măşti de protecţie, iar la uşă şi geamuri atârnaţi stofe umezite (tifon, cearşafuri). De asemenea, spălaţi cât mai des nasul şi gâtul. De câteva ori pe zi faceţi duş. Plimbaţi-vă numai prin parcuri, păduri sau zone verzi neafectate. Dacă urmaţi aceste recomandări, riscul pentru sănătate legat de inhalarea fumului se va minimaliza”, susţin reprezentanţii CSP.