De o lună de zile, la granița dintre China și India, în zona platoului himalayan, este semnalată o creștere a tensiunilor militare. Mărul discordiei? Cele două țări se acuză reciproc că ar fi încălcat acorduri frontaliere mai vechi, având la bază niște litigii nerezolvate. Publicația „Geopolitica Futures” dedică o analiză disputei chinezo-indiene sub titlul: „Sunt China și India pe drumul spre război?”.
Detaliul care a reaprins „harța” frontalieră dintre China și India, debutată violent în 1962, a fost construirea de către chinezi a unui drum pe un platou muntos, Dolam, revendicat de statul Buthan.
Platoul Dolam se află la câțiva kilometri de granița indiană. Autoritățile din Buthan au denunțat intruziunea chineză și au cerut ajutorul Indiei. Oficialii de la New Delhi au reacționat imediat: trupe militare au apărut la fața locului pentru opri șantierul. Intevenția a strânit furia Beijingului. Următorul pas: militarii chinezi au apărut și ei în zonă.
Pune două puteri majore una lângă alta, chiar și pe cel mai mare continent din lume, separate de state-tampon, și „tot se vor împiedica una de alta din când în când”, scrie Allison Fedirka în „Geopolitical Futures”.
Totuși, ce anume face acest platou obscur să fie atât de important? Relația cu peisajul înconjurător.
Platoul Dolam are o punte strategică spre Valea Chumbi. Valea Chumbi este cea mai eficientă cale pentru a ataca sau apăra Coridorul Siliguri, susține Allison Fedirka. Coridorul Siliguri este, plastic vorbind, ca apa și aerul pentru menținerea integrității teritoriale a Indiei: „Din acest motiv, Guvernul de la New Delhi nu poate admite nici cea mai mică prezență chineză și nu poate permite accesul Chinei în Dolam – nici măcar sub forma unui drum”.
Un control asupra Coridorului Siliguri ar putea permite Chinei, într-un scenariu de război, să rupă legăturile Indiei cu statele sale nord-estice. State care ocupă jumătatea superioară a râului Brahmaputra. Râul curge prin Bangladeș și se varsă în Oceanul Indian. „Cine controlează râul, controlează, de asemenea, și alimentarea cu apă proaspătă și fluxul spre Bangladeș”, subliniază analista.
Brahmaputra este, deci, ruta cea mai scurtă spre Oceanul Indian, care ar permite Beijingului, în cazul unui conflict armat cu SUA, să evite numeroasele puncte de cotitură marină din Marea Chinei de Sud și ar îngreuna mobilitatea americanilor într-o confruntare navală.
Revenind la șantierul de pe platoul Dolan, cifra sodaților trimiși este de 300-400 de fiecare parte. O cifră exponențială, ținând cont că, în circumstanțe normale, „India menține în jur de 120-150 de soldați în zonă”. Numărul militarilor masați în vecinătatea generală este însă mult mai mare: câte 3.000 de soldați în fiecare tabără. În apropiere de Sikkim, statul indian de la granița dintre China și Bhutan, India mai are alte câteva mii de soldați.
Cât privește mediul de operațiuni militare, în cazul izbucnirii războiului, contextul geografic obligă armatele doar la lupte la nivelul solului, ceea ce ar face ca banii pentru logistica de aprovizionare să atingă cifre exorbitante, mai notează Allison Fedirka.