Dodon iniţiase referendumul consultativ, care nu ar fi avut niciun impact legislativ, în privinţa a patru subiecte: anularea legii miliardului, reducerea numărului deputaţilor, oferirea drepturilor suplimentare preşedintelui şi studierea Istoriei Moldovei în şcoli.

Potrivit Curţii Constituţionale, întrebările care urmau să fie adresate populaţiei depăşesc competenţele constituţionale ale preşedintelui. Totodată, magistraţii constituţionali spun că în cadrul unui referendum nu pot fi supuse întrebări de natură diferită chiar dacă ele se găsesc în buletine diferite. 

Potrivit Curţii, este contrar spiritului Constituţiei ca şeful statului sub acoperirea sintagmei „probleme de interes naţional”, să iniţieze un referendum care implică modificarea Constituţiei sau chestiuni ce ţin de aprecierea ştiinţifică a mediului academic.

Curtea Constituţională a reţinut că, prin emiterea decretului din 28 martie cu privire la referendum, Dodon a încălcat prevederile Constituţia.

Totodată, Curtea a declarat neconstituţional alineatul doi al articolului 144 din Codul Electoral. Acesta prevede că un număr de cel puţin de 200 de mii de cetăţeni cu drept de vot, un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament, preşedintele sau Guvernul pot iniţia orice tip de referendum republican.

Anterior, opoziţia a calificat iniţiativa lui Dodon cu privire la oganizarea referendumului drept o acţiune de PR pentru alegerile parlamentare, în contextul în care Igor Dodon ar fi putut să iniţieze un referendum legislativ.

Potrivit devizului de cheltuieli aprobat de CEC, pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului iniţiat de Dodon ar fi fost necesare 74,7 milioane de lei.