Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   „Cei care au chinuit şi…

„Cei care au chinuit şi terorizat cel mai mult şcolile noastre se refugiază acum la Chişinău”

Sunt peste 2000 de elevi care vor să înveţe în grafia latină la cele opt licee cu studiere în limba română din regiunea transnistreană. Deşi s-au născut şi trăiesc în stânga Nistrului şi sunt cetăţeni ai R. Moldova, zilnic, aceşti copii luptă singuri pentru dreptul la educaţie, fiind uitaţi de cei care ar fi trebuit să-i protejeze.

Şcolile cu studiere în limba română din stânga Nistrului au fost, în ultimii 25 de ani, o monedă de schimb pentru pretinsele autorităţi de la Tiraspol în procesul de negocieri cu Chişinăul, iar cei care au de suferit din cauza acestor tranzacţii sunt copiii care vor să înveţe în limba de stat – limba română.

Ion Iovcev

„Noi scriem istoria”

„În toţi aceşti 25 de ani de independenţă, noi nu am învăţat, ci am scris istoria”, constată Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol. El spune că, deşi aşa-numita conducere a regiunii transnistrene s-a schimbat, atitudinea acesteia faţă de cei care vor să înveţe în grafia latină a rămas aceeaşi, fiind trataţi ca nişte duşmani şi trădători ai valorilor impuse de separatişti. Zilnic, cele opt şcoli cu predare în limba română se confruntă cu o atitudine discriminatorie din partea autorităţilor din stânga Nistrului: mărirea preţului la chirie, sedii confiscate, interdicţia de a aduce manuale noi, tehnică sau produse alimentare din dreapta Nistrului, obstacole la libera circulaţie a elevilor şi profesorilor, interdicţia de a intona imnul de stat al R. Moldova şi de a arbora Tricolorul pe sediile şcolilor. Cu toate acestea, cea mai mare problemă este însă descreşterea numărului de elevi, cauzată de problemele demografice, dar şi de tacticile de anihilare adoptate de Tiraspol faţă de şcolile cu predare în limba română, susţin directorii celor opt şcoli. „Numărul elevilor înscrişi la liceele cu studiere în limba română din regiunea transnistreană descreşte vertiginos. Dacă în anul 1998 erau peste 5000 de elevi, acum au rămas mai puţin de 2000. Numărul lor va descreşte şi mai mult, pentru că cei din şcolile subordonate aşa-numitului minister al educaţiei de la Tiraspol au mai multe facilităţi decât ai noştri. De exemplu, în învăţământul din regiunea separatistă a fost păstrat sistemul de notare de la 1 la 5. Mulţi merg anume acolo pentru că ştiu că vor primi nota 5, care devine 9,51 când vin la o instituţie de învăţământ superior din dreapta Nistrului. Astfel, automat, sunt înscrişi la buget şi ocupă locurile cele mai bune. Ei râd de colegii lor din şcolile naţionale, care, evident, nu pot acumula cele mai înalte note prin sistemul de notare de la 1 la 10”, se arată nemulţumită Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare” din Doroţcaia.

„Cu cât e mai desfigurată, cu atât e mai moldovenească”

Eleonora Cercavschi

„Conducerea de la Tiraspol promite multe, dar nu face nimic. Pe parcursul mai multor ani vorbim doar despre lucruri generale. Hai să vorbim concret despre ceea ce se întâmplă nu doar în Transnistria, dar şi în toată R. Moldova. A trecut un sfert de veac, nu o zi sau două. Trebuie să schimbăm ceva, nu să aşteptăm până şcolile se vor închide, aşa cum a visat Ştanski. Noi cedăm prea multe, doar ca să nu supărăm pe cei de pe malul stâng al Nistrului. Noi îi primim după 11 clase, doar ca să nu plece în Rusia, dar de ce nu vrem să plece şi să vadă care sunt realităţile de acolo, dacă tot spun că Uniunea Europeană este un monstru? Europa vine la noi cu undiţa şi ne arată cum să pescuim, dar până învăţăm şi reuşim să prindem peşte, ea ne dă şi peşte, ca să nu murim de foame, în timp ce Rusia doar cere şi ne umileşte cum poate ea mai bine”, susţine Eleonora Cercavschi.

Potrivit lui Pavel Postică, director de programe al Asociaţiei Promo-Lex, pretinsele autorităţi de la Tiraspol îşi orientează efortul pentru a reduce la maximum prezenţa vorbitorilor de română în stânga Nistrului. „Vorbim de o administraţie care nu activează în câmp legal. Ea face ce vrea şi când vrea. Profesorii sunt urmăriţi, persecutaţi. Aceste şcoli sunt insuliţe ale Guvernului de la Chişinău în acea regiune necontrolată. Observăm că acolo are loc un fel de epurare lingvistică şi nu trebuie să admitem aceasta”, opinează Postică.

„Cei din regiunea transnistreană îşi bat joc de moldovenii care vor să înveţe şi să vorbească în limba de stat… Cu cât limba vorbită e mai desfigurată, cu cât are mai multe rusisme, cu cât e vorbită mai prost, cu atât e mai moldovenească. Ei vor ca lumea să vorbească mai puţin, să gândească mai puţin, dar noi vrem ca şi copiii noşti să aibă un viitor. Ca să înveţi acolo în limba română, trebuie să lupţi, pentru că libertatea nu se cerşeşte, libertatea se cucereşte”, comentează Ion Iovcev. Acesta constată cu tristeţe că şi Igor Dodon, preşedintele ales de popor, se laudă că vorbeşte limba „moldovenească”, nu limba română. „Dar cel mai dureros este când el, cel care ar trebui să ne sară în apărare şi să ne reprezinte, vine în regiunea transnistreană şi îşi cere scuze de la separatiştii care ne-au ucis taţii, fraţii şi fii”, continuă directorul Liceului „Lucian Blaga”.

A trecut un sfert de secol de la proclamarea independenţei R. Moldova, cu toate acestea, teritoriul şi societatea ţării sunt divizate

Cine îl apără pe Şevciuk?

„Mereu am arătat că stăm prost cu demnitatea. Nici nu ar putea exista aşa state care nu-şi pot apăra cetăţenii, în special copiii. Însă, autorităţile din R. Moldova stau bine la capitolul vorbe goale, dar nu şi la acţiuni. Mai mult, ei sar în apărarea celor care au umilit şi distrus vieţile celor care s-au declarat cetăţeni ai R. Moldova, dar nu ai regiunii transnistrene. Noi, românii care locuim în Transnistria, nu avem niciun drept. La fiecare pas suntem înjosiţi, batjocoriţi. Copiilor noştri li se încalcă dreptul la educaţie în limba de stat, în română. Cu toate acestea, fostul lider separatist, Evgheni Şevciuk, a fost primit cu braţele deschise de autorităţile de la Chişinău”, spune Ion Iovcev, dezamăgit că guvernanţii R. Moldova l-au „adăpostit” pe fostul lider separatist, pe numele căruia au fost deschise mai multe dosare penale pentru furtul banilor publici în proporţii deosebit de mari. Mai mult, la 13 iulie, deputaţii din Parlament au respins, pentru a doua oară, solicitarea deputaţilor Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) privind audierea directorului SIS, Mihai Bălan, şi a vicepremierului pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, în legătură cu presupusa aflare la Chişinău a fostului lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi a soţiei sale, Nina Ştanski, motivând că nu este o temă ce trebuie discutată în Parlament.

Constantin Sucitu

„Cei (Şevciuk şi Ştanski, n.r.) care au chinuit şi terorizat cel mai mult şcolile noastre se refugiază acum la Chişinău. Este strigător la cer! Conducerea R. Moldova trebuie să dea răspuns la întrebarea: de ce „tovarăşul” Şevciuk are atâtea drepturi pe malul drept al Nistrului, în timp ce noi, pe malul stâng, suntem lipsiţi de toate drepturile şi nu suntem consideraţi oameni? Asta ne doare cel mai mult”, spune cu tristeţe Constantin Sucitu, directorul Gimnaziului din Corjova.

„Evgheni Şevciuk şi soţia sa şi-au făcut de cap în partea stângă a Nistrului timp de cinci ani. În toată această perioadă, directorii celor opt şcoli cu instruire în limba română, împreună cu profesorii, elevii şi părinţii acestora, au continuat să fie supuşi umilinţelor de tot felul… Cu toate acestea, aflăm că Şevciuk şi Ştanski stau într-un apartament de lux, în inima Chişinăului, păziţi de structuri de forţă. Poate e arest la domiciliu şi noi nu ştim? Poate organele de drept s-au autosesizat şi îşi fac treaba? Ceea ce observăm noi acum este o lipsă de bun-simţ al conducerii de stat, care trece cu vederea umilinţele la care au fost supuşi directorii. O personalitate care a găzduit tancurile ruseşti se bucură acum de ospitalitatea autorităţilor de la Chişinău”, constată Maia Sandu, fosta ministră a Educaţiei.

„Pentru cei din stânga Nistrului noi suntem persona non grata, nu putem să trecem Nistrul, pe când ei se plimbă bine mersi prin Chişinău, fără ca cineva să încerce să-i întrebe de ce. Cetăţenii trebuie să cunoască cine-i protejează pe cei care au avut o atitudine duşmănoasă faţă de autorităţile constituţionale ale R. Moldova şi au supus umilinţelor profesorii, părinţii, elevii din instituţiile de învăţământ cu predare în limba română”, remarcă Tudor Deliu, deputat PLDM.

Cu toate acestea, autorităţile de la Chişinău ridică din umeri şi spun că de acest caz se ocupă instituţiile responsabile, care „ştiu absolut tot ce se întâmplă şi de aceea nu trebuie să ne facem griji”, a remarcat Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, în cadrul unui briefing din 13 iulie.