Sondajul Partidului Democrat din Moldova, realizat de IMAS şi prezentat public astăzi manipulează atât prin întrebările adresate respondenţilor, cât şi prin prezentarea vizuală şi grafică a datelor. Au observat-o mai mulţi internauţi, fapt despre care au scris pe reţelele de socializare, iar portalul Independent.md a încercat să le adune pe toate la un loc, fără a da şi numele celor care au raportat anumite carenţe.
Astfel, unul dintre procedeele de manipulare utilizate este felul în care sunt formulate întrebările acordate respondenţilor. Spre exemplu, respondenţii au fost întrebaţi dacă au auzit despre faptul că Preşedintele Igor Dodon a anunţat desfăşurarea unui referendum naţional în luna septembrie a acestui an şi ce părere au despre acest referendum, precum şi dacă au auzit despre faptul că Partidul Liberal a ieşit de la Guvernare şi ce părere au despre aceasta. Cât ţine de întrebarea privind intenţia Partidului Democrat din Moldova şi a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova de a modifica sistemul electoral în unul mixt a fost formulată în felul următor: „Dvs. aţi auzit despre intenţia unor partide politice de a schimba sistemul de vot privind alegerea deputaţilor din Parlamentul Republicii Moldova?”, adică fără a utiliza şi numele celor două formaţiuni politice.
Un alt procedeu utilizat este felul în care este prezentată informaţia. Astfel, la întrebarea „La următoarele alegeri Parlamentare, cum aţi dori să fie aleşi deputaţii care ajung în Parlamentul Republicii Moldova?”, cei mai mulţi au răspuns „prin sistemul actual de vot” (35%), după care au urmat răspunsurile „prin sistemul uninominal de vot” (30%) şi „prin sistemul mixt de vot” (24%), în condiţiile în care 11% nu au ştiut cum să răspundă sau au refuzat să ofere un răspuns. Totuşi, în sondaj, opţiunile „prin sistemul uninominal de vot” şi „prin sistemul mixt de vot” sunt unite printr-o acoladă de asupra lor fiind scris „54%”.
La fel s-a procedat şi la întrebarea „În varianta în care Uniunea Europeană va sancţiona Republica Moldova pentru introducerea sistemului mixt de vot, cum veţi aprecia această situaţie?”, unde deşi opţiunea „Corectă – Republica Moldova trebuie să respecte decizia Uniunii Europene” a acumulat cel mai mare procentaj – 30%, opţiunile „Incorectă – decizia Uniunii Europene este un amestec în politica internă a Republicii Moldova” (17%), „Incorectă – schimbarea sistemului de vot este dreptul cetăţenilor şi nu trebuie să fie afectat de decizii din afară” (19%) şi „Incorectă – Republica Moldova este un stat suveran şi are dreptul să decidă ce sistem electoral îşi alege” (25%) au fost unite printr-o acoladă, de asupra cărora a fost scris „61%”.
O tehnică observată este cea în care răspunsul oferit de un respondent nu are în sondaj aceeaşi pondere cu răspunsul oferit de un alt respondent. Spre exemplu, participanţii la sondaj au fost întrebaţi dacă îşi amintesc ca vreun partid politic să fi promis schimbarea sistemului electoral – trecerea la votul uninominal sau mixt, cei care au răspuns afirmativ au fost rugaţi să ofere două variante de răspuns. Potrivit sondajului, cei mai mulţi, 85 ca număr şi 34,6% ca procentaj, ar fi indicat Partidul Democrat, urmat de răspunsurile PSRM – 69 (28,0%); PLDM – 37 (14,9%) etc. Graficul mai arată că PCRM şi PAS ar fi fost indicate de câte 16 persoane. Procentual însă, PCRM are 6,4%, iar PAS – 6,3%. La fel şi în cazul variantelor Maia Sandu, Marian Lupu şi Andrei Năstase nominalizate de câte 4 respondenţi fiecare, dar apreciate, în ordine, cu câte 1,9%, 1,6% şi 1,5%. Aceast procedeu s-a repetat şi în cazul altor politicieni.
Nu în utltimul rând, sondajul PDM, realizat de IMAS a manipulat şi grafic. După ce li s-a citit o listă a unor personalităţi politice, respondenţii au fost rugaţi să aprecieze cu note de la 1 la 10 activitatea lor politică. Cele mai multe note între 7-10 le-ar fi acumulat preşedintele Igor Dodon – 50% din totalul de eşantion, fiind urmat de premierul Pavel Filip şi preşedintele PAS, Maia Sandu, cu câte 36% de răspunsuri fiecare. Grafic însă, coloana premierului democrat este mai „înaltă” decât cea a liderului PAS, deşi ar trebui să fie egale, în condiţiile în care au acelaşi procentaj. Tot aşa s-a întâmplat şi în cazul preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu şi preşedintelui PPDA, Andrei Năstase. Astfel, deşi ambii nominalizaţi de câte 27% din respondenţi, coloana preşedintelui democrat al Parlamentului este puţin mai lungă decât cea a politicianului de opoziţie Andrei Năstase.
