Specialiştii ştiu deja că un program îndelungat de lucru creşte riscul de accident vascular cerebral (AVC), însă asocierea dintre munca prelungită şi ritmul cardiac neregulat — cunoscut şi sub numele de "fibrilaţie atrială" — nu era cunoscută până la acest studiu.

Un studiu realizat pe un eşantion de peste 85.500 de cetăţeni britanici şi scandinavi — femei şi bărbaţi — a descoperit o legătură între programul de muncă îndelungat şi riscul de apariţie a unei afecţiuni a inimii care cauzează un ritm cardiac neregulat, adeseori neobişnuit de ridicat.

În comparaţie cu persoanele care au un program de lucru normal, ce constă între 35 şi 40 de ore lucrate în fiecare săptămână, angajaţii care muncesc peste 55 de ore pe săptămână se confruntă cu un risc cu 40% mai mare de a dezvolta fibrilaţie atrială în următorii 10 ani.

La fiecare grup de 1.000 de persoane incluse în studiu, medicii au constatat un număr suplimentar de 5,2 cazuri de fibrilaţie atrială în rândul persoanelor cu orare de muncă aglomerate, pe parcursul duratei de monitorizare de 10 ani.

Fibrilaţia atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac. Această maladie, ce afectează aproximativ 1 milion de persoane în Marea Britanie, poate să provoace AVC, insuficienţă cardiacă şi demenţă.

Mika Kivimaki, profesor la University College London, coordonatorul principal al studiului, a spus: "Aceste descoperiri arată că programul de lucru îndelungat este asociat cu un risc sporit de fibrilaţie atrială, cea mai cunoscută formă de aritmie cardiacă".

"Acesta ar putea fi unul dintre mecanismele care explică riscul ridicat de AVC, observat anterior, în rândul persoanelor care petrec multe ore la locul de muncă".

"Se ştie că fibrilaţia atrială contribuie la apariţia AVC-ului, dar şi la apariţia altor efecte medicale adverse, precum insuficienţa cardiacă şi demenţa asociată AVC-ului".

Profesorul Kivimaki şi colegii lui care au realizat această meta-analiză la IPD-Work Consortium au studiat datele provenind de la 85.494 de bărbaţi şi femei din Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Finlanda, care au participat la cel puţin unul dintr-o serie de opt studii realizate în aceste ţări între 1991 şi 2004.

Programul de lucru a fost clasificat în mai multe categorii: sub 35 de ore, 35-40 de ore (program standard), 41-48 de ore, 49-54 de ore şi peste 55 de ore pe săptămână. Niciunul dintre participanţi nu suferea de fibrilaţie atrială la începutul studiilor.

Pe parcursul celor 10 ani de monitorizare au apărut 1.061 de cazuri noi de fibrilaţie atrială — o incidenţă de 12,4 la 1.000 de persoane.

În rândul celor 4.484 de persoane care lucrau peste 55 de ore săptămânal, incidenţa acestei afecţiuni a fost de 17,6 la 1.000 de persoane.

Studiul a fost publicat în European Heart Journal.