Şi reprezentanţii societăţii civile de la Chişinău spun că oficialii vor să limiteze activitatea ONG-urilor.  După ce zeci de organizaţiii nonguvernamentale au emis o declaraţie prin care au acuzat Ministerul Justiţiei că vrea să interzică finanţarea externă a acestora, proiectul este criticat şi de experţii de peste Prut.

„În Rusia există asemenea prevederi şi de fapt de acolo vine marea influenţă, deci este de râsul curcilor. Dacă era o problemă reală, mă rog, se poticneau ONG-urile că lipsea nu ştiu ce din legislaţie, soluţia era foarte simplă. Du-te, nene, în Franţa, în Germania şi copiază de acolo legea ONG-urilor, care-i problema? Agenda oficială nu este de integrare în UE? Noi trebuie să punem degetul pe rană şi să spunem că se doreşte reducerea activităţii neguvernamentale”, a menţionat preşedintele Expert-Forum, Sorin Ioniţă.

Asta spun despre propunerile Ministerului Justiţiei şi reprezentanţii asociaţiilor obşteşti de la Chişinău. Deşi unii dintre ei au făcut parte din grupul de lucru care a elaborat documentul, ONG-iştii afirmă că n-au ştiut nimic despre prevederile cu bucluc.

„Propunerile care au venit pe ultima sută de metri din partea Ministerului Justiţiei sunt două limitări grave. Prima: ONG-urilor li se interzice în general să se implice în activităţi de influenţare a legislaţiei şi legat de orice partid şi activitate politică cu finanţare externă. Deci asta este interzis negru pe alb. Şi apoi avem şi prevederea care spune că toate organizaţiile care beneficiază de susţinerea din partea statului, mecanismul 2% sau asistenţă străină trebuie să aibă obligaţii financiare adiţionale”, susţine Nadejda Hriptievschi, director de program la CRJM.

„Mereu vin şi vin organizaţii care susţin această declaraţie, nu e vorba nici de 40, nici de 60. Dacă va fi nevoie le adunăm pe absoluta majoritate pentru că toţi îşi dau seama despre pericolul adoptării unei astfel de legi”, a adăugat  directorul Transparency International Moldova, Lilia Caraşciuc.

În opinia unor invitaţi, cele mai mari riscuri se ascund în spatele modificărilor ce vizează activitatea ONG-urilor în raport cu viaţa politică.

„Trebuie să fim foarte atenţi pentru că aici s-a dat aşa noţiuni ale activităţii politice care într-adevăr cuprinde orice activitate a unui ONG. Pardon, dar dacă organizaţia iniţiază dezbateri politice la care vin mai multe partide şi se expun pe anumite probleme: Eu îmi imaginez dacă linia fierbinte de la Transparency care acum nu funcţionează li se adresează un candidat al unui partid politic care este persecutat politic. Ce înseamnă că nu-i poate lua apărarea sau nu poate să vină cu o declaraţie că aceasta este o persecuţie politică?”, se întreabă  Lilia Caraşciuc.

„Care va fi impactul acestei legi? În Moldova va mai fi voie să te opui faţă de un anume regim? Dacă mă opun, dacă nu-mi place ce lege este, organizez o demonstraţie, am voie să fac treaba asta? Dacă spuneţi că nu că asta înseamnă politică eu vă spun că s-a terminat cu orice fel de activitate civică. Lor nu le place că vă opuneţi, nu că susţineţi un anume politician. Acesta e riscul cel mare ca societatea civilă să nu devină un fel de coagulare socială care să se opună la lucrurile antidemocratice”, a menţionat Sorin Ioniţă.

Unii invitaţi au avut opinii separate în privinţa iniţiativei Ministerului Justiţiei.

„Noi nu am semnat această declaraţie pentru că ea conţine mai mult decât aceasta şi nu oferă o imagine de tablou. În declaraţia noastră o să fie condamnate foarte clar şi aceste trei articole, dar şi partea cealaltă. Nu trebuie să deschidem cutia pandorei, nu trebuie să legiferăm implicarea în susţinerea candidaţilor electorali sau politici de către ONG-uri”, a declarat preşedintele CREDO, Sergiu Ostaf.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu au dat curs invitaţiei de a participa la emisiune pentru a-şi argumenta poziţia. O analiză recentă a Comisiei de la Veneţia relevă că astfel de limitări în privinţa ONG-urilor există doar în trei ţări membre ale Consiliului Europei - Rusia, Ungaria şi Azerbaidjan.

Recent, Comisia de la Veneţia a avut o atitudine critică faţă de legislaţia din Ungaria, unde zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi l-au acuzat pe premierul Orban de autoritarism.