În primăvara anului trecut a fost format un grup de lucru care a elaborat un proiect menit să înlocuiască Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi Legea cu privire la fundaţii. Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei le-a transmis reprezentanţilor ONG-urilor din acel grup de lucru o propunere de completare a proiectului de lege, care include prevederi speciale privind asociaţiile obşteşti. Potrivit societăţiii civile, acestea limitează activitatea ONG-urilor şi stabilesc interdicţii pentru finanţarea din străinătate. Pentru încălcarea rigorilor, Ministerul Justiţiei va aplica sancţiuni care ar putea să ajungă şi până la lichidarea organizaţiei. Autorii şi semnatarii declaraţiei comune a ONG-urilor spun că noile prevederi urmăresc de fapt intimidarea societăţii civile.

„Organizaţiile societăţii civile în ultima perioadă au fost destul de vocale atunci când s-au exprimat împotriva legii cu privire la amnistia fiscală şi liberalizarea capitalului, suntem cumva şi aducem argumente împotriva schimbării sistemului electoral. N-aş vrea să cred, dar mi se creează impresia mie personal că asemenea acţiuni sunt îndreptate anume spre a descuraja tot felul de reacţii din partea societăţii civile”, a declarat Ilie Chitoacă, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

„Probabil că s-au gândit să limiteze cumva activitatea acestora şi s-au gândit la această găselniţă, care aşa cum spun colegii, nu se mai întâlneşte decât în câteva ţări cu regimuri autoritare de conducere. Sper să se renunţe la această modificare pentru că altminteri noi am fi în situaţia chiar mai proastă decât în timpul regimului comunist din 2001-2009”, a spus Petru Macovei, director executiv al API.

Semnatarii declaraţiei mai spun că propunerile Ministerului Justiţiei privind limitarea finanţării externe vor afecta peste 90 la sută din organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova şi chiar dacă acestea nu vor închise, ele vor fi încadrate într-un proces birocratic anevoios care la va obstrucţiona activitatea.

„Dacă vor fi adoptate, la modul practic, va însemna că unele asociaţii obşteşti - şi asta poate fi orice organizaţie care de exemplu se ocupă cu monitorizarea partidelor politice sau a cheltuielilor partidelor politice în campania electorală sau în afara acestei campanii - s-ar putea ca aceste ONG-uri să fie într-un fel intimidate, obligate să prezinte rapoarte, cu toate că aceste rapoarte se prezintă cu regularitate către Inspectoratul Fiscal şi Statistică. Pentru asta şi există sistem plătit din bani publici. Nu-i aşa?”, a adăugat Petru Macovei.

Solicitat să comenteze acuzaţiile de mai sus, ofiţerul de presă al Ministerului Justiţiei ne-a invitat să citim o postare de pe Facebook a ministrului Vladimir Cebotari, care a fost însă publicată înainte de emiterea declaraţiei de protest a ONG-urilor.

„Noi ca şi Ministerul Justiţiei avem o poziţie foarte clară care a fost expusă de ministrul Vladimir Cebotari ieri încă până la ieşirea acestor câteva asociaţii obşteşti cu această declaraţie, dar ea este valabilă şi astăzi şi va fi în continuare pentru că e o invitaţie de a îmbunătăţi actualul cadru legal privind organizaţiile necomerciale”, a menţionat Rodion Guştiuc, şeful Serviciului Comunicare cu mass-media.

Semnatarii declaraţiei mai spun că în următoarele zile vor reacţiona şi organizaţiile internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, mai ales că prevederile propuse de Ministerul Justiţiei sunt contrare Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. O analiză recentă a Comisiei de la Veneţia relevă că astfel de limitări în privinţa ONG-urilor există doar în trei ţări membre ale Consiliului Europei - Rusia, Ungaria şi Azerbaidjan. Recent, Comisia de la Veneţia a avut o atitudine critică faţă de legislaţia din Ungaria, unde zeci de mii de oameni au ieşit în stradă şi l-au acuzat pe premierul Orban de autoritarism.