„Proiectul vine cu o modalitate nouă de administrare şi finanţare a domeniului cercetării şi inovării. Pentru implementare, în acest an vor fi necesare cheltuieli de circa două milioane lei, dar noi prevedem că reorganizarea va aduce un beneficiu de circa 9 milioane de lei... Anul acesta din buget sunt prevăzute pentru finanţarea proiectelor de cercetare circa 150 milioane lei, iar după reorganizare se prevede posibilitatea alocării sumei de circa 300 milioane lei”, a declarat directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan.

Politicile şi institutele de cercetare trec la Ministerul Educaţiei

Documentul propune ca politicile în domeniul cercetării să fie preluate de Ministerul Educaţiei. Pentru asigurarea calităţii în domeniul educaţional urmează a fi consolidate trei instituţii de evaluare în domeniul educaţiei şi cercetării (Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, Inspectoratul Şcolar Naţional şi Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare).

În cadrul Academiei de Ştiinţe se prevede să fie aleşi prin concurs alţi 15 cercetători care nu sunt membri ai AŞM, iar preşedinţii secţiilor vor deveni automat vicepreşedinţi ai Academiei de ştiinţe. Aceştia vor fi aleşi cu 3/4 din numărul de voturi (membri) ai secţiilor. Actuala conducere a Academiei de Ştiinţe îşi va exercita funcţiile pe durata pentru care au fost aleşi.

Reformă sau greşeală fatală?

Intenţia Guvernului este criticată de mulţi academicieni. De exemplu academicianul Teodor Furdui, preşedinte al Sfatului academicienilor, i-a adresat o scrisoare deschisă premierului, cerând stoparea acestei reforme "pripite", promovate fără o coordonare cu lumea ştiinţifică şi care ar fi "o greşeală fatală", ce va duce în final la "paralizarea activităţii ştiinţifice", scrie Mold-Street.

Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, a făcut în cadrul şedinţei de Guvern o tentativă de a amâna adoptarea proiectului în versiunea prezentată de către Iurie Ciocan, susţinând şi el că ar fi decizie pripită şi că astfel se schimbă radical concepţia privind cercetarea şi Academia de Ştiinţe.

Totodată academicianul a întrebat care va fi soarta Bibliotecii ştiinţifice, a Grădinii Botanice, a Liceului şi Universităţii Academiei de Ştiinţe, susţinând că în multe state din lume astfel de instituţii aparţin instituţiilor de cercetare.

Iurie Ciocan a declarat însă că aceste instituţii vor trece în subordinea Ministerului Educaţiei, iar AŞM va rămâne o instituţie publică, care nu va putea fonda alte instituţii, iar membrii ei nu vor fi funcţionari publici.

Academia nu trebuie să se ocupe de gestionarea patrimoniului

Duca a încercat să argumenteze necesitatea păstrării în cadrul AŞM măcar a Bibliotecii ştiinţifice şi a institutelor de cercetări fundamentale, dar a fost întrerupt de Premierul Pavel Filip, care a susţinut că "guvernul nu este un club de discuţii publice" şi că a avut timp să prezinte obiecţiile la această reformă.

„Este vorba că Academia trebuie să se ocupe de ştiinţă, nu de administrarea clădirilor, gestionarea patrimoniului etc. Acesta este un lucru tehnic de care noi vrem să vă absolvim. Se vor ocupa cei care pot face lucrul acesta bine. Iată prin această modificare vom putea dubla fondurile pentru cercetare", a precizat Pavel Filip.

El a promis însă că cercetătorii vor beneficia de o finanţare suficientă. 

Totodată premierul i-a reproşat preşedintelui AŞM, faptul că Academia a iniţiat recent un proiect de parteneriat public privat de construcţie a unor imobile pe un teren de 2,8 hectare adiacent Bibliotecii ştiinţifice, susţinând că aceasta nu e treaba instituţiei.

Precizările premierului scot la iveală faptul că una din ţintele acestei reforme nu este doar optimizarea cheltuielilor, ci şi scoaterea de sub administrarea Academiei a patrimoniului deţinut de ea.

Averea de miliarde a Academiei

Averea deţinută de AŞM nu este deloc neglijabilă. Ultima evaluare, de la finele anului 2015, care nu este la valoarea pieţei relevă că cele 26 de instituţii din cadrul Academiei deţin un patrimoniu de circa 1,3 miliarde de lei. 

Suprafaţa imobilelor aflate în administrarea AŞM este de 129.581 metri pătraţi, din care în locaţiune se află doar 8.862 de metri pătraţi. Majoritatea imobilelor sunt în construite în anii 50-70 ai secolului XX. Cu toate acestea valoarea reală a unora este de zeci de ori mai mare decât cea din registre.

Bunăoară blocul central de pe bulevardul Ştefan cel Mare 1, are o suprafaţă de 15.581 de metri pătraţi şi o valoare iniţială a mijloacelor fixe de 430 milioane de lei. 

În plus instituţiile de cercetare deţin şi circa 667 de hectare de terenuri, în special în municipiul Chişinău, multe amplasate în locuri atractive pentru dezvoltatori imobiliari, dar şi afacerişti.

De exemplu în urma unor decizii de instanţă, poligonul de testare a sistemelor şi utilajelor de tensiune înaltă al Institutului de Energetică a Academiei de Ştiinţe a fost pus sub sechestru pentru datorii la energie.

Ulterior, s-a organizat o licitaţie şi poligonul cu imobil a fost preluat (încă în anul 2002) de o persoană fizică, apoi revândut de câteva ori, ajungând proprietate a unui milionar din Moldova.

Institutului de Energetică a Academiei de Ştiinţe a încercat în instanţă, dar nu a reuşit să-şi recupereze clădirile şi terenul de 5,5 hectare, care se află la periferia Chişinăului, pe strada Băcioiului, într-o pădure unde este amplasat şi Parcul Zoo de la Chişinău.