Cine a spus că toate plajele sunt la fel? Sunt multe cele care se îndepărtează de imaginea unor mari întinderi de nisip alb sau gălbui, complet deschise spre mare.
În cele patru colțuri ale lumii sunt plaje care au devenit destinații turistice unice fie pentru culoarea nisipului lor, fie datorită calității apelor ori pentru că sunt ascunse, relatează cotidianul spaniol ABC, care prezintă câteva dintre cele mai ciudate plaje din lume.
Playa Escondida, din Insulele Marieta, Mexic, este o mică „plajă ascunsă” care se poate vedea printr-o mare deschizătură în stâncă, dar la care turistul nu poate ajunge prea ușor pentru că trebuie să înoate printr-un tunel. Insulele Marieta, arhipelag nelocuit, sunt situate în largul zonei de coastă a statului mexican Nayarit.
Glass Beach, plaja de sticlă, se află în Parcul MacKerricher din California. Cu mulți ani în urmă, oamenii aruncau gunoaiele — de la sticlă la aparate electrocasnice — în această zonă de coastă și au început să o numească „groapa de gunoi”. Autoritățile californiene au închis însă zona în 1967, pentru a o reface. A fost nevoie de ani întregi de programe de curățenie, ca și de inestimabilul ajutor al valurilor, care au spart totul și au curățat plaja, lăsând acolo doar sticlă și ceramică. Odată cu trecerea vremii, valurile au șlefuit bucățile de sticlă și ceramică și a apărut un frumos nisip colorat.
„Shell Beach”, plaja de scoici, este una dintre singurele două plaje din lume formate în întregime din scoici și se află în statul australian Australia de Vest. De-a lungul a peste 60 de kilometri, soarele se reflectă în scoici și este foarte greu de rezistat fără ochelari de soare. Fragmentele de pe mal provin de la cardiide (familie de lamelibranhiate), care se simt în largul lor datorită înaltului procentaj de sare de pe plajă.
Plaja Vaadhoo, din Insulele Maldive, oferă pe timp de noapte un splendid spectacol, când organisme microscopice, fitoplancton bioluminiscent, transformă apa într-o mare de stele. Noaptea, organismele reacționează la schimbările de presiune și aciditate emițând lumină. Pașii făcuți pe nisipul îmbibat cu apă lasă urme strălucitoare, iar mulți surferi profită de aceste valuri pentru a face fotografii în care se vede urma strălucitoare.
Maho Beach este situată în partea olandeză a Insulei Sfântul Martin (Sint Maarten) din Marea Caraibelor. Pasagerii avioanelor care aterizează pe aeroportul Princess Juliana International Airport aproape că pot atinge apa cu mâna. Plaja se află foarte aproape de acesta, mai ales de pista numărul 10, care are o lungime de doi kilometri. De aceea, piloții se văd obligați să aterizeze cât mai repede, coborând avionul la altitudinea minimă. A vedea avioanele aterizând este ceva atât de obișnuit încât majoritatea barurilor de pe plajă oferă lista sosirilor și plecărilor de pe aeroport.
Koekohe Beach, din Noua Zeelandă, este plaja la care ar visa Khaleesi din „Urzeala Tronurilor”, dar și orice fan al acestui film. Nisipul său este plin de „Moeraki Boulders”, mari pietre create pe bază de sedimente marine și a căror formă se datorează acțiunii valurilor. Studiile efectuate asupra lor arată că provin din Paleocen, ceea ce înseamnă că au cel puțin 56 de milioane de ani. Unele exemplare au diametrul de aproape 3 metri. Multe dintre ele au crăpături care au fost acoperite cu cuarț, creându-se impresia unor solzi de reptilă. De aceea, maorii (populație băștinașă din Noua Zeelandă) au versiunea lor cu privire la originea acestor pietre. Ei dau asigurări că „Moeraki Boulders” sunt ouăle căzute din coșurile pe care le ducea o canoe ancestrală.
Plaja din Kourou, Guyana Franceză, are o culoare deosebită, verde, pentru că se află în plină pădure amazoniană. Localitatea Kourou este deosebit de cunoscută pentru faptul că acolo se află un centru al Agenției Spațiale Europene, de unde pornesc multe misiuni. De aceea, circulația în localitate și, prin urmare, pe plajă este interzisă când se lansează o rachetă.
Algar de Benagil este o grotă (algar) care ascunde în ea o mică plajă de nisip, la Benagil, în regiunea portugheză Algarve. La ea se ajunge numai pe calea apei. Ca și cum natura s-ar fi gândit la toate, în partea de sus a grotei se află o deschizătură naturală pe unde intră lumina soarelui. În Algar de Benagil temperatura este ceva mai scăzută. De aceea, este important să fie vizitată la miezul zilei, când soarele intră în mod direct.
Vik Beach, din sudul Islandei, este o plajă unde oceanul Atlantic lasă să se simtă întreaga forță a valurilor sale. De aceea, în mica așezare Vik, cu 300 de locuitori, există numeroase monumente ridicate în memoria pescarilor dispăruți. Una dintre particularitățile plajei din Vik este nisipul său de culoare neagră, pentru că se află pe un teren vulcanic. Plaja este situată lângă ghețarul Mýrdalsjökull, care se ridică pe vulcanul Katla, a cărui ultimă erupție a avut loc în secolul trecut.
Plajele din Jökulsárlón, Islanda, sunt pline de aisberguri care se desprind din ghețarul Breiđamerkurjökull. Jökulsárlón este locul din lume în care este cel mai ușor de atins cu mâna un aisberg, iar de pe malurile sale se pot vedea focile și o sumedenie de păsări.
Playa de las Catedrales, plaja catedralelor, este situată în zona de coastă a Comunității autonome spaniole Galicia, în provincia Lugo, între Foz și Ribadeo. Acest nume, sub care este cunoscută plaja Aguas Santas, provine de la stâncile de pe malul apei, unele cu înălțimi de peste 32 de metri. Arcuri și bolte sculptate de vânt și de apă fac ca această plajă să fie una dintre cele mai spectaculoase din lume. În timpul refluxului, se poate merge pe nisip printre stânci.
Pffeifer Purple, din California, este una dintre plajele favorite ale locuitorilor din orașele apropiate, nu numai pentru culoarea liliachie a nisipului său, dată de fragmentele de ametist șlefuite de mare, ci și pentru că este un mic paradis aproape ascuns. Niciun afiș nu semnalează această plajă, care este privată.
Giant’s Causeway, scena unor filme ca Harry Potter, este una dintre cele mai vizitate zone din Irlanda de Nord (Regatul Unit). Din 1986, se află pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial. Erupțiile vulcanice au modelat acolo mii de coloane de bazalt hexagonale. Legenda spune că aceste formațiuni au apărut când, după un schimb de amenințări de la distanță, peste apă, uriașul Finn McCool și un oponent scoțian au început să construiască, fiecare pe partea sa, un drum pietruit, înalt, pentru a putea ajunge unul la celălalt. În fapt, în partea scoțiană, pe insula Staffa, există structuri geologice similare.
Punalu’u Beach (sau Black Sand Beach), din Hawaii, este o plajă cu nisip de culoare neagră, unde broaște țestoase marine își depun ouăle. Malul este foarte stâncos și înotul în zonă poate fi periculos. Apele sale sunt extrem de reci, iar legenda spune că vechii hawaiieni făceau scufundări pentru a scoate apă rece.
Red Sand Beach, plaja cu nisip roșu, este situată pe insula Rábida din Arhipelagul lui Columb (sau Insulele Galápagos), de origine vulcanică. Culoarea nisipului este dată de conținutul ridicat de fier al lavei. Poartă numele mănăstirii în care Cristofor Columb și-a lăsat fiul în timpul primei lui călătorii în America, „Monasterio de Santa María de la Rábida”, din provincia spaniolă Huelva. Insula și lacul său cu apă sărată constituie refugiul unor flamingo și al unei mari colonii de lei de mare.
Pink Sands Beach din Insula Harbour, Bahamas, este singura plajă roz din lume. Culoarea sa este dată de coralul amestecat cu granulele de nisip. Aceasta accentuează frumusețea insulei, unde aproape toate casele sunt făcute din lemn și multe dintre ele datează cel puțin din secolul al XIX-lea. Sunt atât de puțini locuitori și insula este atât de mică încât cel mai utilizat mijloc de transport sunt carturile de golf.
