Curtea a fost sesizată prin două plângeri pentru discriminare şi încălcare a vieţii private: prima, formulată de o belgiancă şi o marocancă, ambele de confesiune musulmană, viza legea adoptată în Belgia la 11 iunie 2011. A doua, înaintată de o belgiancă de confesiune musulmană, denunţa reglementările comunitare adoptate în 2008 de comunele Pepinster, Dison şi Verviers, pentru a ''interzice portul unei ţinute vestimentare ce disimulează faţa persoanelor oricând şi în orice loc public''.

Judecătorii au considerat în cele două cazuri că restricţia contestată ''vizează să garanteze condiţii de convieţuire, ca element pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altuia'' şi că ea ''poate trece drept necesară într-o societate democratică''.

De asemenea, ei au validat sancţiunile prevăzute pentru contravenienţi. Legea belgiană prevede o sancţiune penală ce poate ajunge de la amendă până la pedeapsa cu închisoarea în caz de recidivă. Curtea a precizat că aplicarea sancţiunilor nu este automată.

Între altele, au subliniat judecătorii, ascunderea feţei în spaţiul public este o ''infracţiune mixtă'' în legislaţia belgiană, adică ea ţine de procedura penală şi de acţiunea administrativă, ceea ce îi oferă statului belgian o marjă de apreciere în aplicarea sancţiunilor prevăzute.