Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova îşi exprimă regretul şi nedumerirea în legătură cu adoptarea la 7 iulie a Declaraţiei Dumei de Stat a Federaţiei Ruse „cu privire la tendinţele negative a evoluţiei situaţiei în jurul Transnistriei în legătură cu acţiunile Guvernului Republicii Moldova şi ale autorităţilor Ucrainei” care conţine o serie întreagă de evaluări tendenţioase şi critici absolut neîntemeiate la adresa autorităţilor moldoveneşti menite să inducă opinia publică în eroare şi să provoace noi tensiuni.
După cum este bine cunoscut, autorităţile Republicii Moldova au demonstrat cu prisosinţă în ultimul timp voinţa lor politică de a identifica în cadrul procesului de negocieri în formatul „5+2” o soluţie cuprinzătoare şi durabilă pentru conflictul transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi atribuirii unui statut juridic special regiunii transnistrene. Toate acţiunile concrete întreprinse în acest sens de către autorităţile de la Chişinău se încadrează în aceşti parametri de bază ai procesului reglementării transnistrene, despre importanţa respectării cărora se vorbeşte în deciziile pertinente adoptate în cadrul OSCE, inclusiv cu sprijinul necesar din partea Federaţiei Ruse.
În acest sens merită a fi invocate acţiunile întreprinse în contextul promovării consecvente a măsurilor de întărire a încrederii şi sprijinirii populaţiei din regiunea transnistreană, în particular, vizând facilitarea comerţului, crearea condiţiilor necesare pentru admiterea în traficul rutier internaţional a automobilelor cu plăci de înmatriculare transnistrene, apostilarea diplomelor de studii de la Tiraspol şi restabilirea legăturii telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului.
În viziunea cvasiunanimă a actorilor implicaţi în procesul de negocieri, identificarea unor soluţii adecvate pentru aceste probleme, precum şi pentru problemele legate de buna funcţionare a şcolilor moldoveneşti cu predare în baza grafiei latine din regiunea transnistreană, asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole, eliminarea tuturor obstacolelor din calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor dintre cele două maluri ale Nistrului, constituie premise favorabile pentru convocarea unei noi întâlniri în formatul „5+2” pentru adoptarea deciziilor pertinente în acest sens.
În acelaşi context se înscriu şi acţiunile întreprinse în ultimul timp de către autorităţile moldoveneşti şi cele ucrainene în vederea restabilirii controlului efectiv asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv prin organizarea controlului în comun în punctele de trecere a frontierei, fapt ce va contribui la facilitarea traficului de mărfuri şi persoane, inclusiv prin reluarea în deplină măsură a operaţiunilor de export – import a mărfurilor accizabile, fără impunerea a careva restricţii sau interdicţii. De remarcat faptul că aceste chestiuni au fost discutate în repetate rânduri şi în diferite formate cu reprezentanţii politici ai regiunii transnistrene, în particular, în cadrul Conferinţei din Bavaria pentru măsurile de întărire a încrederii.
Or, tratarea acestor acţiuni ca „o tendinţă negativă” de instaurare a unei blocade sau exercitare de presiuni asupra Transnistriei sunt lipsite de orice temei, având în vedere faptul că nici unul dintre actorii internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean nu pune la îndoială dreptul suveran şi inalienabil al Republicii Moldova de a-şi controla frontierele sale recunoscute pe plan internaţional.
Responsabilitatea pentru faptul că până în momentul de faţă nu a fost atins un progres real în soluţionarea problemelor menţionate trebuie să fie pusă nu pe seama autorităţilor moldoveneşti sau ucrainene, ci pe cea a liderilor politici de la Tiraspol care manifestă o poziţie neconstructivă şi intransigentă la masa tratativelor, fiind preocupaţi mai mult de obţinerea recunoaşterii independenţei Transnistriei, decât de soluţionarea problemelor şi dificultăţilor reale cu care populaţia din regiunea transnistreană, inclusiv oamenii de afaceri, se confruntă zi de zi.
Învinuirile aduse la adresa autorităţilor moldoveneşti şi celor ucrainene vizând pretinsele „eforturi de împiedicare” a activităţii forţelor de menţinere a păcii, precum şi afirmaţiile privind „lipsa unor alternative” pentru actuala operaţiune de menţinere a păcii de pe Nistru, nu pot fi calificate altfel decât ca un dictat în raporturile cu un stat suveran cum este Republica Moldova. Or, este regretabilă contestarea dreptului legitim al Republicii Moldova de a pleda pentru transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional, precum şi de a cere retragerea trupelor străine dislocate ilegal pe teritoriul său.
În lumina celor relatate, sună de-a dreptul bizar criticile dure şi nefondate aduse la adresa autorităţilor moldoveneşti şi ucrainene care, chipurile, prin acţiunile lor ar contribui la crearea unor ameninţări la adresa „stabilităţii în regiune, a bunăstării şi securităţii locuitorilor Transnistriei”. Or, dezbaterile din Duma de Stat a Federaţiei Ruse pe această temă indică o dată în plus asupra faptului că acestea nu contribuie real la identificarea căilor şi mijloacelor politice civilizate pentru soluţionarea problemei transnistrene.
În acest context, autorităţile moldoveneşti îşi exprimă speranţa că Federaţia Rusă, care este unul dintre cei mai importanţi actori implicaţi în formatul de negocieri „5+2”, va putea juca în continuare un rol constructiv în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, contribuind, astfel, la întărirea păcii şi securităţii în regiunea noastră.
