Este tatuajul obiect al dreptului de autor? Ce spune AGEPI

Tyson-v-Helms-face-624×351

Tatuajele mereu au reprezentat un subiect destul de controversat, odată ce persoanele care își făceau unul doreau ca acesta să simbolizeze ceva mai specific sau chiar tabu.

Tatuajul este o formă de artă apărută cu mii de ani în urmă. Acesta se realiza la început cu ajutorul unor ustensile din os, care aveau aspectul unor dălţi zimţate. Deși la început tatuajele aveau rolul de a marca funcţia unui individ într-un trib, acesta a fost preluat de europeni și de alte naţiuni, modificându-i funcţia într-una artistică.

La New York, primul centru în care se executau tatuaje a fost deschis în 1846 şi a fost frecventat mai ales de militari în timpul războiului civil. Prima maşină electrică de tatuat a fost inventată de Samuel O Reilly, în 1891.

Tatuajul a fost adoptat mai întâi de vedete rock precum The Rolling Stones, pentru ca mai apoi să fi e acceptat de curentul cultural majoritar. Un caz practic când tatuajul a creat probleme a fost amânarea lansării fi lmului „The Hangover II” (Marea Mahmureală II), produs de studioul de film „Warner Bros”. Acest mare producător de filme s-a pomenit cu o cerere din partea lui S. Victor Whitmill, autorul tatuajului aplicat pe faţa renumitului boxer Mike Tyson, prin care i se solicitau daune morale pentru încălcarea dreptului de autor. În fapt, actorului Stu Price, interpret al unui rol în acest film, i-a fost aplicată o reproducere sau o operă derivată, bazată pe tatuajul original deţinut de Mike Tyson, acesta considerând că acţiunile în cauză îi încalcă dreptul de autor. Curtea Statelor Unite din Regiunea de Est a statului Missouri a decis că a fost încălcat dreptul de autor, studioul de film „Warner Bros” fiind obligat să achite daunele morale, cheltuielile de judecată suferite de către reclamant, taxa de stat și să sisteze orice acţiune de lansare a fi lmului până la executarea hotărârii judecătorești.

Premiere_The_Hangover_Part_II_LA_0119e

Prin urmare, reproducerea exactă a tatuajului original constituie o încălcare a drepturilor de autor în jurisprudenţa SUA. Mai mult ca atât, S. Victor Whitmill, după ce a aplicat tatuajul pe faţa boxerului, a înregistrat dreptul său asupra acestuia la oficiul SUA de proprietate intelectuală, fapt ce denotă că, fără acordul lui, aplicarea tatuajului în cadrul unei opere cinematografi ce sau al unui spot publicitar este abuzivă și ilegală, acesta fiind unul dintre argumentele de bază în întemeierea cererii de judecată.

Precizăm, în context, că în Republica Moldova dreptul de autor este recunoscut și protejat din momentul creării operei, înregistrarea fiind una facultativă. În concluzie, vom sublinia că în SUA tatuajul se află sub protecţia dreptului de autor.

Tyson-v-Helms-face-624x351

Întrunind toate condiţiile pentru a fi obiect al proprietăţii intelectuale, de ce acesta nu ar beneficia de aceeași protecţie și în Republica Moldova?

Analizând tatuajul ca obiect al proprietăţii intelectuale, considerăm că existenţa unui contract privind transmiterea drepturilor patrimoniale asupra operei, încheiat între autor și benefi ciarul tatuajului, ar exclude în mare problemele care ar putea să apară în acest sens.

În ceea ce privește drepturile morale care reiese din crearea tatuajului, potrivit art. 10, alin. (2) din Legea nr. 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe din 02.07.2010, acestea nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni și sunt imprescriptibile, chiar și în cazul în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.

Este neclar însă cum ar putea fi aplicat articolul mai sus menţionat, în cazul tatuajului, la protecţia dreptului la respectarea integrităţii operei, dreptului la divulgarea operei și dreptului la retractarea operei. Considerăm că, în momentul aplicării tatuajului, autorul este lipsit în mod automat de aceste trei drepturi morale, întrucât nu poate fi invocat dreptul la respectarea integrităţii tatuajului atât timp cât persoana pe corpul căreia este aplicat tatuajul este în drept să dispună de corpul său după bunul plac sau după necesitate.

De exemplu, în momentul în care persoana tatuată trebuie să sufere o intervenţie chirurgicală cu aplicarea unor tăieturi asupra tatuajului, dreptul indicat mai sus ar avea valoarea unei vieţi de om.

Potrivit Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), autorul tatuajului nu este în drept să interzică persoanei căreia i-a aplicat tatuajul să nu să se dezbrace pe litoralul mării sau la piscină pe motiv că i-ar încălca dreptul moral la divulgarea
operei.

Mai mult decât atât, decesul persoanei tatuate ar reprezenta de facto retractarea operei, însă fără consimţământul autorului. Astfel suntem în situaţia în care autorul nu poate să-și exercite drepturile sale morale asupra operei, nemaivorbind de circuitul civil unde fi inţa umană nu face parte din acesta.

Drept urmare, considerăm că tatuajul este obiect al dreptului de autor și, în același timp, o excepţie a drepturilor morale de autor atunci când autorul este lipsit de câteva drepturi morale, enumerate mai sus, care trec în exercitarea persoanei căreia i-a fost aplicat tatuajul.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente