Planul Național de Acțiuni pentru ultimii doi ani impus de Uniunea Europeană spune că țara noastră trebuia să facă 18 acțiuni în domeniul gestiunii deșeurilor, substanțelor chimice, poluării și pericolelor industriale. Câte a realizat Moldova? Dintr-un motiv sau altul, au fost implementate doar șapte.
Un audit privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție a scos la iveală faptul că în Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore de a aduce prejudicii mediului și sănătății populației.
Deși trebuia să fie creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor conform „ierarhiei deșeurilor” bazat pe un mecanism complex, autoritățile noastre nu au ținut cont nici de această cerință.
În ultimii doi ani au fost cheltuite 67 de milioane și 111 milioane de lei prin programul de colectare și distrugere a deșeurilor. Pare o sumă mare, însă reprezintă doar 5 % și respectiv 22 % din mijloacele planificate în acest scop.
Din cauza că nu au implementat în termenii stabiliți strategia de gestionare și din cauza neprofesionalismului și lipsei de responsabilitate, acoperirea cu servicii de salubrizare este de 60 % la orașe și de doar 6 % în localitățile rurale.
Într-un singur an, pe teritoriul Moldovei au fost generate 4 milioane de tone de deșeuri, dintre care doar 600.000 au fost utilizate, un milion – nimicite sau scoase la gunoiști și peste 1,5 milioane de tone de deșeuri au rămas în stoc pe teritoriul unităților producătoare de deșeuri.
Care sunt efectele? Cele mai grave sunt pe termen lung. Managementul deșeurilor periculoase și de producție nu corespunde politicilor de mediu, iar gestiunea deșeurilor se efectuează cu capacități reduse de tratare/eliminare, periclitând calitatea mediului și sănătatea populației.
Și asta nu este cel mai mare risc. Până acum țara noastră nu are un centru de gestiune a deșeurilor periculoase. Potrivit unui studiu, anual, pe teritoriul țării s-ar putea colecta o cantitate de circa 445 de tone de deșeuri cu conținut de mercur, care sunt foarte toxice. Inventarierea în anul 2014 a emisiilor de mercur au constatat 977 de kg de mercur.
Despre deșeuri de baterii sau acumulatoare uzate nici nu poate fi vorba. În ultimii trei ani, din Fondul Ecologic Național nu a fost finanțat niciun proiect privind colectarea şi sortarea deșeurilor de ambalaje, deși importatorii de ambalaje de plastic, polietilenă și carton achită o taxă ecologică în acest scop.
Cantitățile enorme de deșeuri menajere eliminate la gunoiști denotă o situație ecologică alarmantă. 99,7 % sau 1.147 de gunoiști situate în mediul urban și cel rural nu corespund cerințelor legislației de mediu, adică: nu sunt autorizate, funcționează în lipsa avizului expertizei ecologice de stat și avizului sanitaro-epidemiologic, nefiind creată o infrastructură de depozite de deșeuri clasificate conform categoriilor prevăzute în Directiva comunitară privind depozitele de deșeuri.
Gunoiul, în cifre
În Chișinău sunt exploatate 10 gunoiști cu suprafața de 43,4 hectare; Cahul – 45 gunoiști cu suprafața de 48,6 hectare și Bălți – trei gunoiști cu suprafața de 26,8 hecatre. Auditul a constatat o situație ecologică excepțională privind depozitarea deșeurilor generate în mun. Chișinău, datorită blocării accesului la poligonul amplasat în comuna Țânțăreni, raionul Anenii Noi, care în prezent deține o capacitate liberă de stocare a deșeurilor de circa 57 %.
