Uniunea Europeană a spus că împărtășește criticile Comisiei de la Veneția și oficiului pentru alegeri OSCE privind inițiativa schimbării sistemului de vot în Republica Moldova, la inițiativa Partidului Democrat și a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Într-o declarație a purtătoarei de cuvânt a serviciului pentru acțiune externă, Maja Kocijancic, se spune că UE împărtășește opinia că „asemenea schimbare fundamentală, deși este prerogativa suverană a fiecărei țări, nu este recomandabilă în momentul actual”.
„Am luat act de opinia Comisiei de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, cu privire la proiectul de modificare a sistemului electoral din Republicii Moldova. După cum a fost accentuat de către Comisia de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, alegerea unui sistem electoral este o decizie suverană a unui stat. Cu toate acestea, împărtășim opinia Comisiei de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului că modificările propuse ridică probleme serioase în contextul politic actual și că polarizarea existentă în jurul acestei inițiative legislative nu indică o consultare semnificativă și un larg consens între părțile interesate”, se arată în reacție.
Cele mai importante preocupări includ: riscurile de influența asupra candidaților și la proiectarea de circumscripții uninominale, praguri excesive pentru reprezentarea parlamentară în componența proporțională.
„Ne așteptăm ca autoritățile Republicii Moldova să respecte autoritatea Comisiei de la Veneția”, se mai spune în declarația dată publicității luni la Bruxelles.
„Modificarea propusă, dacă va fi adoptată de Parlament, și punerea în aplicare practică a acesteia, vor fi evaluate în lumina Republicii Moldova obligațiile în calitate de membru al Consiliului Europei. Reamintim că democrația și statul de drept sunt, de asemenea, la baza acordului nostru de asociere”, se mai arată în declarație.
Amintim că, luni Comisia de la Veneţia a publicat avizul integral al deciziei adoptate vineri privind proiectul de lege comasat al Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Socialiştilor din Republica Moldova referitor la modificarea sistemului electoral din Moldova. Pe lângă faptele deja larg discutate în societate cu privire la reticenţa Comisiei de la Veneţia şi îngrijorările transmise aceasta autorităţilor de la Chişinău, membrii Comisiei scot în evidenţă fapte despre care nu s-a vorbit prea mult. Spre exemplu, Comisia de la Veneţia a făcut referire la faputl că „în conformitate cu practica parlamentară frecventă în Republica Moldova, (n.r. votarea în prima lectură) a fost foarte rapidă fără oportunitatea unor dezbateri parlamentare semnificative și incluzive”, precum şi faptul că „în timpul vizitei la Chișinău, toate partidele, în afară de susținătorii ambelor proiecte de legi, și-au exprimat regretul cu privire la graba și procedura prin care Parlamentul a prezentat un astfel de proiect de lege esențial.
Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR au reamintit în decizia lor că „orice modificare la scară largă a legislației electorale necesită o dezbatere și o consultare publică aprofundată nu numai între partidele politice reprezentate în Parlament, ci și printre alți actori relevanți din afara Parlamentului și societății civile, ceea ce duce la un consens larg”. „Reformele electorale, în special de natură fundamentală, cum ar fi cele care implică schimbarea sistemului electoral, ar trebui să fie ghidate de interesele alegătorilor și să evite orice percepție de a favoriza orice actor politic”.
Aşa cum au menţionat în repetate rânduri reprezentanţii puterii de la Chişinău, membrii Comisiei de la Veneţia într-adevăr au precizat că alegerea unui sistem electoral este o decizie suverană a unui stat, modificările propuse în proiectul care vizează trecerea de la un sistem proporțional la un sistem mixt ridică preocupări semnificative, enumerând riscurile dezvoltării unor legături între candidații majoritari independenți şi oameni de afaceri sau alți actori care își urmează propriile interese separate; criteriile vagi privind constituirea circumscripțiilor uninominale, ceea ce prezintă un risc de influență politică asupra acestui aspect al activității CEC; lipsa unor criterii detaliate şi cuprinzătoare pentru constituirea circumscripțiilor electorale pentru regiunea transnistreană a Republicii Moldova și pentru cetățenii din străinătate; faptul că pragurile de reprezentare parlamentară în componenta proporțională rămân ridicate; şi slaba probabilitate ca modificările propuse să consolideze reprezentarea femeilor în Parlament.
„În lumina îngrijorărilor şi în vederea lipsei de consens în această chestiune polarizatoare, asemenea schimbare fundamentală, chiar dacă este prerogativa suverană a ţării, nu este recomandabilă în acest moment”, se constată în decizia Curţii.
La fel, membrii Comisiei de la Veneţia fac trimitere la experiența unor state „cu o istorie și o cultură politică similare situate în aceeași regiune” care, potrivit lor „poate fi pertinentă”. „De exemplu, contextul național specific din Ucraina a determinat Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR să fie critice în vederea reintroducerii unui sistem electoral mixt în 2011, care a adus înapoi probleme cum ar fi implicarea excesivă a oamenilor de afaceri puternici în procesul electoral”.