Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este considerabilă – 19 % persoane la limita sărăciei la sate vs. 5 % la orașe. Cele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la șocuri economice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate, tinerii – sunt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării.
Diferența dintre veniturile oamenilor de la sat și ale celor de la oraș s-a dublat
Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și cei care stau la sat s-a acutizat. Diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.
Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.
Acestea sunt unele constatări ale Raportului Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, lansat pe 14 iunie 2017. Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS „Viitorul”.
Sudul Moldovei are cel mai mic nivel de remunerare
Localitățile din sudul țării rămân în continuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiunea Nord. Dacă pentru locuitorii Capitalei remitențele constituie doar aproximativ 6 % din totalul veniturilor disponibile, atunci pentru cei din Sud – acestea constituie o pătrime, iar pentru cei din Nord – o cincime.
Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8 %. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6 % din cheltuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1 % folosite pentru achiziționarea produselor alimentare.
Femeile câștigă mai puțin decât bărbații
Femeile continuă să câştige în medie cu 12 % mai puţin ca bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații (-23 %), industrie (-18,3 %), artă, recreere și de agrement (-15,1 %).
Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fântâni sunt poluate. Doar 43 % din locuitorii satelor au acces la apă potabilă, față de 90 % dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie până la 15 % din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare de standard minim, pentru care costurile sunt prea mari.
Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice al persoanelor cu dizabilități. Peste 70% dintre instituțiile publice nu sunt echipate cu rampe de acces.
Raportul recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de a spori creșterea capacității de rezistență/adaptare la șocurile externe și dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili și excluși.
Raportul Național de Dezvoltare Umană este o publicație cheie a PNUD și un mecanism important de consiliere în domeniul politicilor în toată lumea. Aceste rapoarte sunt elaborate de echipele naționale, oferind o analiză oportună și bine documentată privind diverse aspecte ale dezvoltării, generând astfel discuții publice pe subiecte prioritare ale țării.
