Conform datelor oficiale, în ultimii ani numărul avorturilor declarate a fost de aproximativ 14 mii anual, sau 15 la fiecare o mie de femei de vârstă fertilă. Majoritatea avorturilor sunt motivate social și economic și nu medical. Apare deci un conflict între valoarea morală declarată și practică. Aceasta este concluzia studiului „Biserică și Stat în Republica Moldova”, elaborat la inițiativa Fundației Soros-Moldova.
Pentru a măsura gradul de acceptare morală a întreruperii de sarcină, realizatorii studiului au cerut respondenților să spună în ce măsură consideră avortul justificat, pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că nu este justificat deloc, iar 10 înseamnă că este total justificat.
Aceeași întrebare a fost folosită în ediția 2008 a cercetării internaționale European Values Study (EVS), ceea ce ne permite să observăm și evoluția în timp. În graficul de mai jos respondenții sunt grupați în 3 categorii: „conservatori” (răspunsurile 1-3 pe scala de la 1 la 10; roșu pe grafic), „liberali” (răspunsurile 8-10; albastru) și „neutri” (mijlocul scalei, răspunsurile 4-7; gri. Urmărind culorile se poate lesne observa că ponderea „conservatorilor” este cu mult mai mare decât a „liberalilor”, însă scade în timp.
Întrebarea „Sunteți de acord cu întreruperea voluntară a sarcinii (avortul) atunci când părinții nu-și doresc copilul?” introduce alături de dimensiunea morală și un context concret. Strict în paradigma etică, respondenții resping avortul ca nejustificat. Adunci când specialiștii adăugă o situație concretă în care se pot regăsi – părinții nu doresc copilul – lucrurile devin ceva mai nuanțate.
Cei ce resping complet ideea sunt în continuare majoritari, 53%, dar 37% spun că ar accepta o astfel de decizie în anumite situații, iar 6% în orice situație.
O serie de întrebări care includ situații și mai concrete ne indică principalele condiții în care cetățenii Republicii Moldova acceptă avortul: dacă viața mamei este în pericol (65%) sau dacă copilul s-ar putea naște cu boli grave (57%). Ambele sunt de natură medicală. Celelalte motive testate, de natură socială sau economică, au fost respinse de majoritatea respondenților.
Persoanele mai în vârstă, cu studii mai puține, din mediul rural, cu resurse mai puține sunt mai conservatoare, adică resping în mai mare măsură avortul, în toate situațiile. Surprinzător, spre deosebire de alte țări, femeile sunt ceva mai conservatoare decât bărbații.
În grupa de vârstă 35-44 de ani, procentul celor care spun că nu acceptă avortul este cel mai scăzut, 44%. Foarte probabil aici găsim persoanele care se imaginează cel mai ușor într-o astfel de situație, mai arată studiul.