Dorian Furtună despre educație și BAC. Fragment din cartea „Cugetările unui (ne)cunoscut”

În fiecare an, la început de vară, sărmanii liceeni trec prin stresul cel mare al vieţii lor june, încercând să dea examenele de BAC. Este exact perioada când presa şi publicul îşi amintesc despre cât de „leneşi” şi „nepregătiţi” sunt elevii din zilele noastre.

În realitate, BAC-ul este oglinda în care societatea noastră se vede pe sine. Rezultatele BAC-ului sunt o diagnoză a celor maturi, nu a celor de pe băncile şcolii.

Dacă iei o imagine originală, o pui într-un aparat Xerox şi faci mai multe copii, care arată prost, cine e de vină? Imaginea originală, aparatul sau copiile? Dacă iei din societate nişte copii, îi treci printr-un sistem educaţional şi îi scoţi de acolo neinstruiţi, cine e de vină? Societatea, sistemul sau copiii? Copiile şi copiii sunt nevinovaţi. Ei sunt o reproducţie a originalului şi a societăţii, sunt un produs al sistemului de fabricaţie.

Nu mi-e uşor să pronunţ aceste cuvinte, însă şcoala noastră, aşa cum este, nu merită anii consumaţi pe ea. Pentru mine personal, liceul a fost o pierdere de timp şi sănătate. Doar cei dintâi ani, graţie unei prime profesoare excelente, au avut un efect pozitiv în formarea mea. În rest, cam tot ce cunosc se datorează într-o mai mare măsură cărţilor şi curiozităţii mele decât corvoadei numită „instruire” la care m-a supus sistemul şcolar. Sunt un autodidact şi asta m-a salvat de pecetea pregătirii şcolare.

Comandă cartea „Cugetările unui (ne)cunoscut” de Dorian Furtună.

Se pare că nu sunt un caz izolat. Am auzit şi din partea altora o impresie similară. Iar dacă ne uităm la statistici, de exemplu la cele din România, aflăm că aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu sunt „analfabeţi funcţional”, adică incompetenţi, fără o gândire logică dezvoltată şi neadaptaţi vieţii reale. În Republica Moldova, dacă s-ar face asemenea teste, ne-am pune mâinile în cap de grozăvia pe care am descoperi-o.

Şcoala nu ne pregăteşte pentru viitor, nu dezvoltă creativitatea, nici măcar nu ne învaţă să gândim; ieşim din acel sistem cu o minte obnubilată de clişee.

E vina elevilor? Nu. E vina unui sistem educaţional vetust, submediocru, cu mulţi oameni lipsiţi de talent pedagogic sau competenţe autentice, împovărat de reflexe anacronice, care îi evaluează pe toţi după acelaşi calapod, inhibă curiozitatea încă din primii ani de şcoală, neglijează propensiunile, talentul nativ şi trăsăturile de personalitate ale fiecărui elev luat în parte.

Dintr-un proces care ar trebui în mod firesc să ofere plăcere, învăţarea şcolarizată se transformă într-o obligaţie neplăcută şi extrem de plictisitoare, cauzatoare de stres cronic pe ani înainte. în mod surprinzător şi trist, nu puţine talente şi-au frânt zborul între pereţii şcolii, în „acest lagăr de concentrare al spiritului născut liber”, cum s-a exprimat într-o furie Aureliu Busuioc: „un ţarc în care tineretul este adus la un numitor comun”.

Vezi toate cărțile autorului Dorian Furtună.

Se produce un act de epistazie a entuziasmului, locul căruia îl ia râvna competiţiei de dragul notelor, diplomelor, reuşitelor la examene. Pasiunea sfârşeşte în strânsorile birocraţiei educaţionale.

Nu putem schimba sistemul, în orice caz nu atât de repede precum am vrea, însă putem avea grijă de noi înşine şi de cei care încă sunt elevi, prin cultivarea dragostei de a cunoaşte în mod autonom. Acumularea de cunoştinţe, ca şi căsătoria, trebuie să fie din proprie dorinţă şi nesilită de nimeni. Abia atunci va fi năzuită, preţuită şi gustată.

Iar cel mai important, probabil, e să ne găsim de timpuriu vocaţia. Dacă îţi găseşti vocaţia, îţi este mai uşor să te mobilizezi emoţional şi cognitiv, să fii autodidact, să te sacrifici pentru munca ta, să îţi urmezi calea, indiferent de influenţele din jur. Or, asta nu se învaţă nici la cele mai elevate şcoli sau universităţi de la noi sau din străinătate.

îmi vine în minte acea întâmplare, când un cunoscut de-al lui Eminescu i-a zis să nu dea toţi banii pe cărţi, ci să-şi mai ia şi ceva de îmbrăcat. I-a dat nişte bani, zicându-i:​ „Du-te şi-ţi ia haine şi ghete”. Şi Eminescu a luat Heine şi Goethe…

Acele vremuri… oare au apus?

Fragment din cartea „Cugetările unui (ne)cunoscut” de Dorian Furtună. Cartea va fi lansată la Biblioteca Națională din Chișinău pe 14 iunie, ora 18:00. Mai multe detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.