Biserica este percepută de populația Republicii Moldova ca o sursă de morală și ordine, într-o societate în care Statul nu mai este capabil să îndeplinească aceste funcții. Aceasta e concluzia studiului „Biserică și Stat în Republica Moldova”, elaborat la inițiativa Fundației Soros-Moldova. Cercetarea analizează relația dintre Biserică și Stat din punct de vedere social, în special din perspectiva echilibrului de drepturi: dreptul la libertatea religioasă, dreptul la nediscriminare și libertatea de exprimare.
Cei mai mulți dintre respondenți, adică aproximativ 93% s-au declarat creștini ortodocși: 86% aparținând de Mitropolia Moldovei, și 7% de Mitropolia Basarabiei. Aproximativ 2% s-au declarat ca aparținând diverselor biserici protestante sau neoprotestante. Procentul ateilor și agnosticilor este de aproximativ 1%, și ceva mai puțin de un procent, luați împreună, au declarat diverse alte religii (catolică, mozaică, islamică ș.a.).
Totuși, religia declarată nu este un indicator cu privire la religiozitatea unei persoane, ci doar afirmarea apartenenței la cultul respectiv. Spre exemplu, doar 60% dintre respondenți se consideră o persoană credincioasă, iar 38% – nu se consideră persoane credincioase.
Totodată, doar 18 la sută din eșantion declară că biserica răspunde în mare măsură nevoilor legate de Dumnezeu. Astfel, puțin peste 10% dintre respondenți merg la biserică cel puțin o dată pe săptămână. Cei mai mulți, 39%, doar la cele mai importante sărbători religioase.
Moldovenii pot fi caracterizați printr-un nivel înalt de intoleranță și conservatorism social. Intoleranța se manifestă prin respingerea tuturor grupurilor sociale „diferite” de cel majoritar. Datele arată că patru grupuri sunt respinse unanim: consumatorii de droguri, homosexualii, alcoolicii și persoanele cu HIV/SIDA. De remarcat că, tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani sunt mai intoleranți decât toate celelalte grupuri de vârstă.
Peste 20 la sută dintre moldoveni pot fi descriși drept conservatori radicali, cei care consideră întotdeauna nejustificate următoarele comportamente sociale – minciuna, homosexualitatea, avortul, divorțul, adulterul, sinuciderea, prostituția sau pedeapsa cu moartea. Persoanele cu mai multe resurse financiare sunt ceva mai puțin conservatoare.
Aproape jumătate dintre cetățeni ar fi de acord cu sprijinirea financiară directă de către Stat a cultelor, mai exact a celui majoritar. Ceva mai puțin de o treime ar fi de acord și cu măsuri fiscale de sprijin al cultelor (scutiri de taxe și impozite). Această opinie majoritară este oglindită în pozițiile liderilor comunitari.
Persoanele intervievate din partea Bisericii Ortodoxe așteaptă sprijinul și spun că persoane din administrație, individual, le-ar acorda, dacă nu ar exista limitările legale.
Raportul a inclus o componentă cantitativă (sondaj de opinie), unde au fost intervievați peste 2000 de persoane, și una calitativă, care a cuprins 33 de interviuri aprofundate și 8 discuții de grup. Perioada de colectare a datelor a fost august-septembrie 2016.