Exact în ziua în care Expert-Grup publica o analiză despre riscurile lipsei de transparenţă în achiziţiile publice, Ministerul Sănătăţii anunţa organizarea unui eveniment prin care urma să comunice jurnaliştilor cât de transparent este Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate şi câte economii a reuşit să facă instituţia.

„Una dintre principalele acţiuni în vederea eliminării risipei banilor publici, a fraudei şi corupţiei din sănătate a fost crearea CAPCS. Nu vom mai admite ca vreun pacient internat să fie pus în situaţia de a-şi procura singur medicamentele”, menţiona Ruxanda Glavan în cadrul unei mese rotunde organizată recent. Demnitarul a comunicat că Centrul a petrecut licitaţii în valoare de 300 de milioane de lei, fiind cumpărate 781 de titluri de medicamente, reuşind că economisească în acelaşi timp 100 de milioane de lei.

Cu doar o zi mai devreme, Expert-Grup atenţiona despre riscurile enorme de fraude în achiziţiile publice, iar lentoarea de care dau dovadă autorităţile în implementarea reformelor generează suspiciuni de interese. Mai exact, experţii au atenţionat despre tergiversarea creării Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Aceasta nu este funcţională nici până astăzi, ceea ce înseamnă că în cazul a cel puţin 280 de licitaţii organizate centralizat nu a existat posibilitatea de a depune contestaţii.

„Amânarea procesului de instituire a Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor generează o serie de riscuri, unul fiind subminarea încrederii agenţilor economici în imparţialitate Alte riscuri asociate ţin şi de corupţie, înţelegeri secrete sau de alte scheme de mimare a procesului de competiţie în achiziţiile publice”, susţine Iurie Morcotîlo, autorul analizei. Riscurile enunţate sunt mari din cauza faptului că agenţilor economici care s-au considerat nedreptăţiţi le-a rămas o singură soluţie – să meargă direct în instanţă. Fiind însă o procedură greoaie, care necesită şi foarte mult timp, probabil mulţi au şi renunţat din start la idee de a-şi face dreptate, mai menţionează expertul.

De asemenea, Iurie Morcotîlo consideră că tergiversarea procesului de constituire a instituţiei generează suspiciuni precum că există interese ascunse ale persoanelor responsabile de selectarea consilierilor pentru soluţionarea contestaţiilor.

Din nou lider la licitaţii câştigate

Potrivit Agenţiei pentru Achiziţii Publice (AAP), instituţiile medicale din ţară, timp de câţiva ani, procură medicamente, echipamente medicale şi produse farmaceutice de la aproape aceleaşi companii. În 2017 pe primul loc se clasează Dita EstFarm SRL, care şi în anii precedenţi a obţinut cele mai mari sume din licitaţiile publice organizate. Firma a livrat de la începutul acestui an spitalelor produse în valoare de peste 46 de milioane de lei. După Dita Est Farm, cu contracte în valoare de peste 9 milioane de lei, se situează Esculap Farm. Ambele firme au câştigat cele mai grase contracte şi la ultimele licitaţii organizate pe final de 2016.


 
Surpriza cu numărul 3

Dacă e să analizăm valoarea contractelor, atunci diferenţa dintre Esculap Farm şi Pharmony SRL este minoră, ultima câştigând tendere în valoare de 9,5 milioane de lei. Pharmony a reuşit să câştige mai multe licitaţii, fiind proaspăt fondată, mai exact în anul 2015. Fondatorul acesteia este Alexandru Şarco, care este şi coordonator tehnic la REPEMOL. Firma a câştigat primul contract cu o instituţie publică, când au fost procurate mai multe teste pentru măsurarea glicemiei, un proiect lansat de ministrul Sănătăţii şi pe care a insistat atât de mult, încât s-a decis să se rupă bani din alte fonduri care să fie alocate acestei firme. Menţionăm că întâi a avut loc licitaţia apoi au fost identificaţi şi banii. Firma a devenit eligibilă pentru licitaţii publice după ce, întâmplător sau nu, responsabilii din Achiziţii au eliminat obligativitatea de 3 ani de prezenţă pe piaţă. Ordinul a fost semnat de Ivan Antoci, acum director al CAPCS şi fost vicedirector al Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.

„Un gol de care se folosesc cei cu interese”

Sergiu Raţă, preşedintele Asociaţiei Patronale a Importatorilor de Dispozitive Medicale şi Echipamente de Laborator „DISMED”, confirmă că lipsa unui mecanism de contestare afectează mult procesul de achiziţii publice în sănătate: „Nu ai cui scrie nicio contestaţie. Este un gol de care se folosesc cei care au interese”, susţine el. Pentru mai multe detalii, Sergiu Raţă ne-a rugat să revenim cu un telefon, apoi a spus că refuză să facă alte comentarii la subiect.
 
Menţionăm că în anul 2016 medicina a ocupat locul şapte în topul domeniilor celor mai afectate de corupţie, după justiţie, conform CNA. Instituţia a făcut publice mai multe cazuri de corupţie, însă licitaţiile publice nu au mai constituit subiect de mare interes.