Nu există sisteme electorale bune sau rele, perfecte sau imperfecte, totul depinde de contextul în care sunt implementate. Ideea a răsunat în discursurile unor experţi din Marea Britanie, Lituania, Georgia, Ucraina, Belarus, Armenia, Norvegia şi România, care au participat la Conferinţa Internaţională „Opţiuni şi raţiuni în reformarea sistemului electoral din R. Moldova. Experienţe internaţionale comparate”. Conferinţa a fost organizată de Promo-LEX, asociaţie ce monitorizează alegerile în R. Moldova pe parcursul ultimilor opt ani.
Participanţii la conferinţă au făcut o analiză comparativă a impactului diferitor sisteme electorale aplicate în diverse contexte sociale, politice sau culturale. Printre cei care au abordat subiectul reformei sistemului electoral au fost membri ai Comisiei Electorale Centrale, deputaţi ai partidelor de la guvernare, dar şi din opoziţia parlamentară, reprezentanţi ai partidelor politice extraparlamentare, preşedinţi de raioane, primari şi activişti civici.
Provocarea sistemului uninominal: trasarea circumscripţiilor
Discuţia a pornit de la sistemul majoritar, cunoscut şi ca sistem uninominal. Despre funcţionarea sistemelor majoritare s-a discutat în baza experienţei din Marea Britanie, prin comparaţie cu experienţa Republicii Belarus. John Ault, directorul organizaţiei „Voluntarii Democraţiei” din Marea Britanie, a amintit că sistemul tradiţional britanic, numit Westminster, a fost preluat de Canada şi Noua Zeelandă, iar principalul pilon pe care se bazează este încrederea.
Expertul britanic a precizat că sistemul Westminster există din sec. XVII. Punctul forte al sistemului majoritar este forma sa simplă, care asigură o legătură directă între cetăţeni şi parlamentari. Totodată, până recent, sistemul din Marea Britanie nu presupunea o limită de mandate, ceea ce genera „înrădăcinarea” unor oameni în Parlament. Această prevedere a fost schimbată după ultimele evenimente politice. John Ault afirmă şi că, de obicei, parlamentarii sunt excluşi din Parlament în urma presiunii publice, atunci când se află că aceştia utilizează în scopuri personale banii statului.
Participanţii s-au interesat de criteriile de formare a circumscripţiilor uninominale şi de posibilitatea de a manipula voturile. Ault a precizat că, în Marea Britanie, există o comisie independentă, formată din experţi, care stabileşte divizarea teritoriului în circumscripţii ce cuprind între 700-800 de mii de cetăţeni şi ia în considerare şi hotarele istorice ale ţării, în urma consultărilor publice.
Experienţa Marii Britanii, care este una dintre cele mai vechi democraţii din Europa, ar fi utilă pentru ţările din estul Europei. Astfel, în Belarus, funcţionează un sistem majoritar clasic, ţara fiind împărţită în 110 circumscripţii uninominale.Pavel Sapelko, analist electoral al Asociaţiei „Viasna”, spune că un avantaj de neignorat în cadrul sistemului majoritar este acela că cetăţeanul cunoaşte persoana pe care o alege în Parlament. „Există, însă, şi o provocare. Ce va promite acest candidat: schimbări globale, scopuri strategice sau va opta pentru promisiuni locale? Vorbim despre politicieni adevăraţi şi populişti. Ce ar fi mai rentabil de promis: că vei repara un drum sau că vei aboli pedeapsa cu moartea?”, spune expertul belarus, precizând că, în sistemul uninominal, o persoană cinstită, independentă ajunge mai greu la putere, fiind favorizaţi reprezentanţii administraţiei locale, care invocă legături la nivel regional şi local, experienţa şi posibilităţile materiale de care dispun. Pavel Sapelko a atras atenţia că, într-un sistem majoritar, avantajaţi vor fi „oamenii puterii”, care vor dispune de finanţare, sau agenţii economici, fapt ce ar favoriza corupţia politică.
Mixtul, între Ucraina şi Lituania
Au urmat discuţii despre experienţele Ucrainei şi a Lituaniei. În ultimii 20 de ani, Ucraina a utilizat trei tipuri de sisteme electorale. În 2012, după ce a reuşit să cunoască sistemul uninominal, cel mixt şi cel proporţional, majoritatea parlamentară controlată de regimul Ianukovici, pentru a se menţine la putere, a revenit la sistemul mixt de vot. Astfel, jumătate din Rada Supremă este aleasă pe liste de partid, iar jumătate – în circumscripţii uninominale. Oleksii Kosheli, director al Comitetului alegătorilor din Ucraina, a dezvăluit că, în ţara sa, se discută despre o posibilă schimbare a sistemului de vot, iar cele mai multe voci pledează pentru sistemul proporţional. „Am ajuns să punem semn de egalitate între votul uninominal şi coruperea alegătorilor, or, votul alegătorilor costă mult mai puţin în acest sistem. Un singur exemplu: în 2015, într-o circumscripţie au început a funcţiona forme de cumpărare a voturilor, alegătorilor fiindu-le oferite produse alimentare, alte mărfuri, dar şi servicii. Legal, este greu de a demonstra în instanţă aceste fapte. Ajutorul era acordat de fundaţii, care nu aveau legătură cu un anumit candidat, dar deţineau simboluri aproximative, chiar şi nume similare, juridic, însă, nu era nicio dovadă. În acea circumscripţie, fiecare al doilea alegător a primit un astfel de ajutor”, a declarat Kosheli, precizând că, în 2014, cinci din şase partide care au acces în Rada Supremă au format o coaliţie, una dintre priorităţi fiind trecerea la sistemul proporţional de vot. Cel de-al şaselea partid din Parlament, aflat în opoziţie, a susţinut ideea, dar optează pentru liste deschise, ca în buletin să figureze toţi candidaţii propuşi de partide, iar alegătorii să poată vota preferenţial pentru unii dintre aceştia.
Profesorul universitar Mindaugas Jurkynas, din Lituania, a punctat că „nu există sisteme perfecte nicăieri în lume. Diverse state au contexte politice diferite, stratificări politice şi tradiţii diferite. Importantă este democraţia, competitivitatea, evitarea dictaturii”. Profesorul lituanian a accentuat că în sistemele majoritare apare tendinţa ca la guvernare să ajungă aceleaşi partide, iar sistemul proporţional presupune accederea mai multor partide în Parlament şi formarea coaliţiilor.
Despre sistemul electoral din ţara sa, Mindaugas Jurkynas a menţionat că „tradiţiile politice din Lituania s-au născut dintr-un compromis”, jumătate din parlament este ales prin vot proporţional, iar cealaltă – pe baza a 71 de circumscripţii. Altfel spus, un alegător primeşte două buletine de vot, pe unul figurează candidatul din circumscripţia alegătorului, pe altul – partidele şi lista candidaţilor. În Lituania, listele de partid sunt deschise, astfel încât în legislativ nu ajung neapărat candidaţi poziţionaţi la începutul listei, aşa cum e în R. Moldova, dar cei care au acumulat mai multe voturi. Pe de altă parte, spre deosebire de sistemul britanic majoritar, dar şi de cel propus în R. Moldova prin compromisul PDM-PSRM, în Lituania candidaţii în circumscripţiile uninominale se aleg în două tururi. Expertul a mai spus că există posibilităţi de manipulare la trasarea hotarelor circumscripţiilor.
Aspecte ale sistemului proporţional
Despre aspectele practice, punctele forte şi cele slabe ale sistemelor proporţionale au vorbit Armen Grigoryan, coordonator al Programului Alegeri al Transparency International, Armenia, şi Lasha Tugushi, fondator al „Iniţiativei EU”, Georgia.
Georgia alege cei 150 de deputaţi în baza sistemului mixt: 77 sunt aleşi prin vot proporţional, 73 – prin vot majoritar. Constituţia actuală presupune existenţa unui Parlament bicameral, care nu poate fi funcţional până la obţinerea integrităţii teritoriale a ţării. Lasha Tugushi susţine că Georgia se află la o etapă importantă a dezvoltării sale, deoarece au loc dezbateri intense despre modificarea Constituţiei, care ar constitui un produs al politicii autoritare, pentru a ajunge la un sistem politic echilibrat. Parte a discuţiilor este schimbarea sistemului electoral pentru alegerea parlamentarilor, dar şi a preşedintelui. La fel ca şi Moldova, Georgia e în aşteptarea avizului Comisiei de la Veneţia.
„Sistemul mixt înseamnă pentru Georgia o stabilitate garantată a guvernării”, susţine expertul. Ideea trecerii la sistemul majoritar a apărut în Georgia acum doi ani. Astăzi se dezbate subiectul repartizării voturilor acumulate de partidele care nu trec pragul electoral de 5%. S-a propus atribuirea acestora partidului cu cel mai bun rezultat. „E o idee proastă. Sperăm că Comisia de la Veneţia şi cetăţenii nu vor permite adoptarea unui astfel de act normativ”, opinează Tugushi. Al doilea aspect este bariera de 5% de accedere în Parlament şi interdicţia, potrivit noului proiect de lege, de a forma blocuri electorale.
Despre trecerea la sistemul proporţional, acesta susţine că ar fi important de schimbat sistemul de finanţare a partidelor. „Dacă analizăm situaţia de după alegeri, cele mai mari fonduri revin partidului de la guvernare, pentru că oamenii de afaceri se tem să finanţeze opoziţia.(…) Într-o ţară săracă, are avantaje singurul om care are multe miliarde”, spune expertul din Georgia.
Armen Grigoryan a spus că, în aprilie 2017, când a avut loc scrutinul parlamentar, Armenia a testat noi reguli de joc, după ce fusese modificată Constituţia, fiind implementat votul proporţional. Expertul a precizat că acest sistem are aspecte pozitive, dar şi negative. Bunăoară, un articol prevede că, dacă rezultatele scrutinului nu generează o majoritate stabilă, are loc turul doi. Lucru care nu s-a întâmplat la 2 aprilie, curent, deoarece partidul de la guvernare a acumulat peste 49%. Armen Grigoryan a declarat că un succes al partidelor de opoziţie din Armenia a fost trecerea la liste deschise de partid. El spune că alegătorul primeşte o serie de buletine de vot ale concurenţilor electorali, iar în cabina de vot alege concurentul preferat şi aruncă buletinul în urnă. Structura buletinului este simplă: pe o parte figurează numele partidului politic şi numele liderilor acestuia, iar pe verso – lista candidaţilor.
Cel mai bun sistem electoral pentru Moldova
Dezbaterea a luat o nouă formă odată cu prezentarea studiului „Proiectarea sistemului electoral în R. Moldova”, realizat de experţii Mette Bakken, Norvegia, şi Adrian Sorescu, România, la comanda Asociaţiei Promo-LEX. Autorii studiului au căutat să răspundă la principala întrebare ce preocupă viaţa publică a R. Moldova în ultimele trei luni: „În ce măsură modificarea sistemului electoral poate fi o soluţie la nemulţumirea populaţiei sau dacă ea poate îmbunătăţi clasa politică şi, dacă da, care sistem electoral ar aduce cele mai multe avantaje şi cele mai puţine dezavantaje?”
În concluziile studiului se spune că, deși sistemul electoral actual are dezavantaje, modificările majore în structura acestuia pot avea un impact profund asupra vieții politice și asupra consolidării democrației. În R. Moldova, nu este clar care ar fi rezultatul unei reforme radicale pentru trecerea de la un sistem electoral la altul.
Recomandările experților Mette Bakken (Norvegia) și Adrian Sorescu (România):
Adoptarea unui sistem electoral proporţional cu liste deschise, în care partidele ar propune o listă prioritară de candidaţi, iar alegătorii ar decide asupra ordinii candidaţilor şi, astfel, ar influenţa alegerea deputaţilor.
Instituirea circumscripţiilor electorale plurinominale, care ar trebui să ia în considerare structurile administrative existente.
Pragul electoral pentru partidele politice ar trebui să fie redus la 3–4%.
Pragul electoral pentru candidaţii independenţi ar trebui desfiinţat, fiind aplicat un prag natural, determinat de alte caracteristici matematice ale sistemului electoral.
In cazul adoptării unui sistem electoral proporţional cu liste deschise, ar trebui examinată posibilitatea introducerii unui sistem cu două niveluri pentru a garanta proporţionalitatea rezultatelor.
Eforturile reformei electorale, inclusiv ajustările în sistemul proporţional actual, ar trebui să ţină cont de modul în care schimbările ar influenţa cota de gen de 40%, introdusă recent.
În cazul în care R. Moldova îşi va schimba sistemul de alegere a reprezentanţilor în Parlament, problema reprezentării minorităţilor va trebui monitorizată cu atenţie.
Dacă reforma electorală va implica împărţirea ţării în circumscripţii, o soluţie ar fi crearea circumscripţiilor separate pentru cei aflaţi în străinătate.
În cazul în care reforma electorală va implica împărţirea în circumscripţii electorale, iar regiunea transnistreană rămâne sub controlul efectiv al autorităţilor locale, decidenţii politici ar trebui să examineze posibilitatea ca Parlamentul să funcţioneze cu mandate vacante.
Adrian Sorescu, expert independent, România
„Sistemul din R. Moldova trebuie mai degrabă ajustat, decât schimbat, deoarece a adus numeroase avantaje pentru dezvoltarea democratică a statului, începând din 1994, când intrat în vigoare. Acesta a permis dezvoltarea partidelor politice. Dezavantajul pe care îl reclamă mulți alegători constituie ruperea clasei politice de electorat, manifestată printr-o slabă relație alegător-ales pe durata mandatului, coroborată cu implicarea redusă a alegătorilor în selecția candidaților prin acest vot pe lista națională închisă. Propunem ajustarea sistemului actual prin două componente. Prima constituie înlocuirea listei unice, naționale, cu liste regionale. Deci să existe un număr de 10-12 circumscripții regionale astfel încât candidații să ajungă mult mai aproape de alegători. Cea de-a două componentă ar fi înlocuirea listei închise cu votul preferențial pe liste deschise”.
Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului„Democrație, Transparență și Responsabilitate”, implementat de Asociația Promo-LEX, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
