Mii de cetățeni moldoveni s-au stabilit anul trecut cu domiciliul în altă țară, în special în Rusia și Statele Unite ale Americii. De asemenea, și schimbarea locului de trai în interiorul țării a fost destul de frecventă, arată datele Biroului Național de Statistică.
Conform Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor pe parcursul anului 2016 din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2.507 persoane. Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu în Rusia a constituit 857 persoane, SUA – 623, Ucraina – 375, Germania – 285, Israel – 181. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani.
O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova şi de imigranţi. Potrivit informaţiei prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2016 permis de şedere (permanentă şi temporară) au primit peste 4 mii de cetăţeni străini şi 573 repatriaţi. Scopul imigrării persoanelor: studii – 21,3%, muncă – 25,8%, imigraţia de familie – 35,3 şi alte cauze 17,6%.
Totodată, pe parcursul anului 2016, şi-au schimbat locul de trai în interiorul ţării 33,3 mii persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată după numărul de sosiri şi plecări la 1.000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2016, a înregistrat o valoare de 9,4 persoane la 1.000 de locuitori, comparativ cu 10,9 în anul 2015.
Intensitatea de plecări în 16 raioane este mai mare faţă de media pe ţară. Cel mai mare număr relativ de plecări s-a constatat în raioanele: Dondușeni, Drochia, Floreşti, Făleşti, Ocnița, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, Călăraşi, Dubăsari, Rezina, Ungheni, Căuşeni, Cantemir, Cimișlia şi Leova (10-14 plecaţi la 1.000 locuitori), iar în raioanele Teleneşti şi Șoldănești – 15 plecați la 1.000 de locuitori.
Ca şi în anul 2015 un număr mai mic de plecări au fost în municipiul Bălţi, raioanele Briceni, Edineţ, Glodeni, Anenii Noi, Criuleni, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Străşeni, Basarabeasca, Cahul, Ştefan-Vodă, Taraclia şi UTA Găgăuzia (mai puţin de 9 plecaţi la 1.000 de locuitori).
Intensitatea de sosiri este mai mare în municipiul Chişinău (16 sosiţi la 1.000 locuitori). În termeni absoluţi, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în municipiul Chişinău (13 mii de persoane), municipiul Bălţi (1,2 mii de persoane) şi în raioanele Ialoveni, Orhei, Străşeni, Cahul şi Ungheni (aproximativ 1,0 mii persoane). Soldul pozitiv al migraţiei interne este înregistrat în municipiile Chişinău şi Bălţi, şi în raionul Ialoveni.
În mare parte, migranţii interni sunt persoanele în vârstă apta de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă 20-49 ani. Fluxul de sosiri/plecări, din prisma de gen, a constituit 57% femei şi respectiv 43% bărbaţi. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în anul 2016 provin din mediul rural.