Nicolae Mărgineanu povesteşte că a plecat în Canada în 1995. La Montreal a întâlnit atunci doar doi tineri din Republica Moldova. „De mulţi ani mă ocup numai cu muzica. Abia după anul 2000 a pornit un val progresiv de migraţiune. Cei care veneau din Republica Moldova erau tineri cu stofă, familii frumoase cu 2-3 copii, cu foarte bună pregătire intelectuală. Pe de altă parte, era foarte trist, chiar dureros să conştientizezi că din Republica Moldova pleacă astfel de familii, adică resurse umane care reprezintă cea mai mare bogăţie a unui popor. De fapt, asistăm la un fenomen de depopulare a Republicii Moldova”, a povestit Nicolae Mărgineanu.

Eu sigur că mă întorc, pentru că am fost plămădită, frământată în societatea aceea şi în orice sâmbătă, duminică, ne întâlnim cu conaţionalii noştri, suntem câteva perechi aici. Ne întâlnim, discutăm problemele de acasă permanent”, spune Tatiana Gurdiş, de la Treviso, Italia.

Chiar dacă sunt plecaţi departe, conaţionalii noştri înţeleg realităţile politice de acasă. 

Din 2015 sunt aici, în Berlin, în Germania. Mă simt foarte bine aici, mi-am adus şi familia. E punctualitate, e curăţenie, legea este lege. Suntem toţi studenţi la momentul de faţă. Copiii sunt la şcoală, eu cu soţia tot suntem la şcoală, învăţăm limba germană. Un prieten evreu m-a sunat din Israel şi m-a întrebat: cum ţi se pare limba germană, e grea? Eu am spus că mai greu e de trăit din Moldova, dar limba germană o să o învăţăm. Ne-au rămas rudele acasă, mama, sora. Partea politică o privim în fiecare zi. Soţia mea îmi spune că de dimineaţă şi până seară ne trezim şi ne culcăm cu Jurnal TV. Ne uităm zi de zi cum merge viaţa politică în Moldova, care e foarte nasol, foarte rău. Sperăm poate va fi mai bine, că eu aş vrea să mă întorc şi mâine acasă. Până când stă în politică acel cancer principal, nu putem să ne întoarcem. Trebuie să tăiem cancerul, metastazele toate”, a declarat Sergiu Bodrug, stabilit la Berlin, Germania.

Alţii încearcă însă să schimbe lucrurile, doar că nu acasă. Este şi cazul lui Andrei Cosoi, care candidează pentru funcţia de consilier local în oraşul Padova. 

Mă alătur la o listă civică, aşa se numeşte - o listă civică, fără susţinere de partid. Suntem 32 pe această listă. Susţinem un alt candidat, care şi el, la rândul său, nu face parte din partid. Am făcut o coaliţie de centru-stânga în care susţinem acest candidat. În lista în care candidez eu, în programul pe care l-am înaintat eu sunt diferite iniţiative foarte frumoase pentru conaţionalii noştri”, a menţionat Andrei Cosoi, de la Padova.

Mulţi oameni au intervenit în cadrul emisiunii pentru a denunţa injustiţia şi nedreptatea de care au parte. 

Am dat în judecată o persoană care mi-e datoare cu o sumă mare de bani. Am dat-o în judecată la sectorul Buiucani, judecata am câştigat-o şi trebuia să încasez banii, dar nu reuşesc nicidecum. Cel căruia i-am împrumutat bani nu vrea să mi-i întoarcă, el singur mi-a spus că socrul său este judecător şi că pot să fac ce vreau că oricum n-o să reuşesc pentru că n-am cunoştinţe în Moldova. Aşa funcţionează la noi totul în Moldova. De ce nu se întorc oamenii acasă? Cum poate să se întoarcă lumea în Republica Moldova când mergi cu hotărârea judecăţii în mână şi nimeni nu te ascultă?”, şi-a spus of-ul Natalia Drăguţan, stabilită la Treviso, Italia.

Am şi eu dosar deschis de băieţi din PD, de ăştia, pe mine mă sună judecătoarea acasă şi îmi zice: tu oricum o să pierzi. Vreau să dau un sfat diasporei: trebuie să ne consolidăm împreună, căci ce este foarte greu să luptăm cu guvernarea asta mafiotă şi ar trebui şi diaspora să se consolideze împreună atunci când o să fie un protest de amploare”, a spus Andrei, de la Cricova.

O înţeleg pe doamna din Italia în privinţa justiţiei şi în privinţa executării hotărârii judecăţii. Noi suntem într-o cauză tot aşa, am dovedit prin Curtea de Apel şi prin Curtea Supremă de Justiţie că avem dreptate şi am cerut de la preşedintele raionului Ocniţa să îndeplinească o singură executare de instanţă, dar dumnealui de un an şi jumătate refuză categoric. De aceea o înţeleg pe doamna din Italia, pentru că noi de pe loc, aici, fiind în ţară, nu putem dovedi, deşi suntem cu studii juridice şi luptăm. E foarte greu”, a spus Ion Baltag, de la Ocniţa.

Vă reamintim că oricine poate susţine financiar proiectul „Cealaltă Basarabie” prin intermediul platformei patreon.com/jurnal.