Procesul de crearea a instituţiei respective nu a ţinut pasul altor eforturi de reformare a sistemului şi la momentul actual el este practic stopat, având consecinţe şi riscuri pentru tot cadrul de achiziţii publice, constată economistul Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Indepedent Expert-Grup.

Trucarea licitaţiilor poate fi contestată doar în judecată

Expertul susţine că deşi noua Lege privind achiziţiile publice a intrat în vigoare încă un an în urmă, pe 1 mai 2016 şi stipula că Agenţia Achiziţii Publice (AAP) cedează atribuţiile de soluţionare a contestaţiilor către Agenţia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC), ultima aşa şi nu a fost creată.

„Efectiv, din 1 mai 2016, nu se mai soluţionează contestaţiile în achiziţiile publice, unica opţiune fiind instanţele de judecată”, constată Iurie Morcotîlo.

De notat că numărul de contestaţii depuse în 2015 a fost de 743, variind anual în jurul valorii de 7-8% din totalul procedurilor achiziţiilor publice - o pondere semnificativă în numărul total de proceduri.

Potrivit autorului, situaţia creată este rezultatul inconsecvenţelor temporale în ajustarea cadrului legal din domeniul achiziţiilor publice. 
Astfel acum procesul este blocat de Parlament, mai exact de Comisia economie, buget şi finanţe (CEBF), condusă de fostul deputat liberal-democrat Ştefan Creangă. Comisia parlamentară urma să organizeze selectarea consilierilor pentru soluţionarea contestaţiilor (personalul cheie al ANSC).

Consilierii respectivi sunt numiţi de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea CEBF. Dar Comisia a lansat concursul pentru selectarea candidaţilor abia pe 23 decembrie 2016, documentele putând fiind depuse în perioada 2-20 ianuarie 2017.

Pe 1 februarie 2017 a fost publicată lista candidaţilor admişi la concurs. Apoi au urmat două anunţuri de desfăşurare a audierilor candidaţilor selectaţi pe 28 februarie şi 14 martie. Audierile respective nu au avut loc, iar pe pagina oficială a Parlamentului nu există nici o informaţie despre rezultatele audierilor sau cauzele amânării acestora.

„Procesul de selectare a consilierilor s-a stopat. Aşadar, inactivitatea CEBF a dus la faptul că în Republica Moldova deja de un an nu sunt soluţionate contestaţiile de achiziţii publice, iar reforma din acest domeniu fără o ANSC funcţională rămâne una înjumătăţită”, constată expertul.

Interese ascunse

În opinia lui Iurie Morcotîlo, tergiversarea procesului de instituire a ANSC generează un set de riscuri pentru sistemul de achiziţii publice şi eforturile de a-l reforma. Printre riscurile cheie menţionate sunt:

Subminarea încrederii agenţilor economici în imparţialitatea ANSC. Or, tărăgănarea procesului de constituire a instituţiei respective doar generează suspiciuni în mediul de afaceri privind interesele ascunse a persoanelor responsabile de selectarea consilierilor, adică a parlamentarilor. Astfel, toate eforturile de a atrage actori adiţionali în achiziţiile publice şi de a mări competiţia vor fi inutile.