Concluziile se conţin în studiul făcut public astăzi de Transparency International Moldova în cadrul unor dezbateri la care au participat mai mulţi experţi independenţi, dar şi deputaţi.

Autorul studiului, activistul civic Valeriu Paşa, a menţionat că proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral trebuie să fie retras, iar discuţiile la acest subiect să fie reluate doar în condiţiile restabilirii legitimităţii Parlamentului, adică după alegerile parlamentare.

„În urma multiplelor scandaluri de rezonanţă, provocate în special de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi încercarea de a legaliza banii furaţi prin aşa numitul „proiect de liberalizare a capitalului”, guvernarea actuală a Republicii Moldova s-a compromis. PD, care se află în fruntea acestei guvernări şi-a pierdut credibilitatea, înregistrând în sondaje scoruri de 2-4%. Pentru a fugi de răspundere, oligarhul care conduce PD şi a capturat cele trei ramuri ale puterii de stat, tinde cu orice preţ să rămână la guvernare. După ce a testat votul uninominal în Găgăuzia, reuşind să „convingă” prin corupere şi şantaj marea parte a aleşilor locali să treacă în tabăra democraţilor, oligarhul încearcă să aplice acest experiment pe scară naţională”, afirmă Valeriu Paşa în studiul său.

Potrivit expertului, PD şi PSRM au imitat o luptă politică intensă pe marginea proiectelor, însă acestea sunt foarte apropiate ca structură şi conţinut. Simulând contradicţiile, ambele partide impun şi populaţiei, si partenerilor de dezvoltare să aleagă, în final, una din cele două opţiuni: ori guvernarea actuală coruptă în frunte cu oligarhul care se declară proeuropean, ori PSRM dirijat de un lider pro-rus. Nici prima opţiune, nici a doua nu satisfac cerinţelor populaţiei cu aspiraţii europene, a menţionat Valeriu Paşa.

Experţii invitaţi la eveniment au accentuat că iniţiativa promovată de tandemul PD-PSRM va spori şi mai mult fenomenul corupţiei politice.

„Acest Parlament a avut toate instrumentele pentru a deveni unul credibil. Problema nu este în sistemul electoral, dar în acest Parlament care este decredibilizat, din cauza transferului imaginii de la partidele politice. Cel mai mult a decredibilizat Parlamentul traseismul politic. Când o legislatură începe cu cinci partide şi se încheie cu opt, iar un partid ajunge să fie dominant este o situaţie inacceptabilă. Acest proiect va duce la sporirea corupţiei politice. Nu contează cine câştigă, dar contează să-l aduci pe cel care a câştigat în grădina ta”, a declarat Mariana Kalughin, expert la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

„Problema oportunităţii este legată de contextul politic şi instituţional din RM foarte grav. Întrebare către PD: dacă veniţi cu sistemul majoritar sau mixt, despre care ştiţi că favorizează PSRM, care este sensul să promovaţi un sistem care favorizează atât de mult concurentul vostru? Întrebare către PSRM: voi de ce credeţi că PD vă face acest cadou? Pentru că realizarea acestui proiect în condiţii de alegeri libere şi corecte, ar trebui să vă favorizeze. Credeţi că vă fac sincer acest cadou sau au intenţia ca viitoarele alegeri să nu fie libere şi corecte? Dacă consideraţi că au potenţialul de a frauda alegerile, de ce intraţi în acest joc?”, a menţionat directorul ADEPT, Igor Boţan.

„Este o încercare de a sustrage atenţia cetăţenilor de la problemele grave cu care se confruntă societatea: corupţia, capturarea statului, problemele de justiţie, sărăcia şi multe altele. Sistemul electoral este oare aceasta cea mai importantă problemă? Eu cred că nu. Noi păstrăm în programul PLDM schimbarea sistemului electoral, dar nu o considerăm o problemă oportună şi nu vom susţine acest proiect. Eu încă nu am găsit răspuns ce va fi cu Diaspora, cu Transnistria, etc”, a spus şi deputatul PLDM, Tudor Deliu.

De cealaltă parte, socialistul Maxim Lebedinschi, consilierul prezidenţial în domeniul juridic, a menţionat că în cazul unui aviz favorabil din partea Comisiei de la Veneţia, preşedintele Igor Dodon îşi va retrage proiectul.

În studiul publicat astăzi, Valeriu Paşa prezintă mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneţia, care sunt încălcate de proiectele de modificare a Codului Electoral.

1. Prevederile concrete de formare a circumscripţiilor uninominale şi limitele acestora vor fi decise în baza unui regulament aprobat de către Comisia Electorală Centrală (CEC), în timp ce Comisia de la Veneţia recomandă includerea acestora la nivel legislativ superior, chiar constituţional pe unele aspecte;

2. Revizuirea limitelor circumscripţiilor va putea fi făcută de către CEC cu mai puţin de un an înainte de alegeri, în timp ce recomandarea este ca astfel de decizii să poată fi luate nu mai târziu de un an în ajunul alegerilor în baza expertizei unei comisii speciale şi independente. Mai mult, proiectul de lege oferă CECului 6 luni de la data intrării în vigoare a legii noi pentru a delimita fiecare circumscripţie, ceea ce înseamnă că chiar prima delimitare se va putea face cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare din 2018. Comisia de la Veneţia consideră limitele circumscripţiilor electorale un element fundamental al legislaţiei electorale, iar acestea nu pot fi amendate în apropierea alegerilor;

3. Autorii ambelor proiecte insistă asupra aplicării noului sistem pentru următorul scrutin, chiar dacă recomandarea Comisiei de la Veneţia este ca orice modificare substanţială să fie aplicată abia pentru următorul ciclu electoral;

4. Sistemul de examinare a contestaţiilor şi judecare a cauzelor electorale trebuie să fie foarte clar, iar competenţele fiecărei instanţe trebuie să fie foarte clare, conflictul de jurisdicţii fiind inadmisibil. Pe de altă parte, autorii propun ca examinarea cauzelor electorale să fie făcută de instanţele de circumscripţie. Având în vedere harta organizării judecătoreşti şi modalitatea propusă de formare a circumscripţiilor, este clar că în unele circumscripţii vor intra localităţi din jurisdicţia diferitor instanţe, ceea ce creează un conflict inadmisibil de jurisdicţie. Putem să adăugăm şi faptul că reprezentanţii judecătoriilor de circumscripţie nu deţin nici nivelul de cunoştinţe, nici de integritate şi încredere din partea cetăţenilor, pentru a putea deveni actor important în procesul electoral. În general pentru Republica Moldova este recomandabilă excluderea instanţelor judecătoreşti de drept comun din procesul electoral. Examinarea contestaţiilor şi judecarea acestora ar trebui pusă pe seama consiliilor electorale, a CEC şi Curţii Constituţionale.

5. Comisia de la Veneţia cere expres oferirea accesului concurenţilor electorali la presa publică şi privată. În loc de aceasta, autorii propun excluderea tuturor obligaţiilor pentru mass-media, păstrând doar obligaţia presei locale să desfăşoare dezbateri, în cazul candidaţilor pe circumscripţii.

6. Limitele circumscripţiilor electorale vor fi formate după nişte criterii total vagi, mai mult, din recomandările Comisiei de la Veneţia şi practica mondială, desprindem foarte clar că o circumscripţie nu poate cuprinde localităţi din diferite regiuni administrative. În cazul Republicii Moldova nu este posibilă respectarea acestui criteriu până la realizarea reformei teritorial-administrative.