Comisia Europeană a inclus prioritățile europarlamentarului român Siegfried Mureșan în proiectul de buget al UE pentru 2018: 2,2 miliarde de euro în plus pentru locuri de muncă și siguranța cetățeanului, bani care va primi și Republica Moldova.
Comisia Europeană a prezentat astăzi, în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018 care include și prioritățile solicitate de deputatul european Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, privind creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului.
Proiectul prezentat de Comisia Europeană prevede o creștere totală de circa 2,2 miliarde de euro a bugetului european, comparativ cu anul 2017, până la o valoare de 160,6 miliarde de euro, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene.
„Este bine că prioritățile pe care le-am solicitat în calitate de negociator-șef al Parlamentului European au fost incluse de Comisia Europeană în proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2018. (…) Acum, Guvernul României trebuie să se aigure că absoarbe aceste fonduri europene. De asemenea, avem o creștere de 46 de milioane de euro a alocărilor pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după după prezentarea proiectului de buget de către Comisia Europeană.
Raportorul Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul european și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual. Procedura bugetară anuală a început oficial astăzi odată cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a proiectului de buget pentru anul 2018. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se poate ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere. După aceasta, Parlamentul European votează în plen forma finală a bugetului anual. În cazul în care în cele 21 de zile prevăzute de procedura concilierii, cele două instituții nu reușesc să ajungă la un acord, Comisia Europeană este obligată să prezinte un nou proiect de buget, iar procedura enunțată mai sus se reia. Consiliul se pronunță și asupra acestui proiect, Parlamentul din nou poate amenda poziția Consiliului, iar, ulterior, se intră într-o nouă conciliere bugetară.