Prima călătorie în Europa a lui Donald Trump seamănă cu un „reality-show” ieftin în care liderul american e fericit că s-a întâlnit cu papa Francisc, deși ultimul pare total nemulțumit de interacțiune după figura întunecată pe care o afișează în imaginile oficiale.
Donald Trump i-a jignit pe liderii statelor membre NATO, l-a împins pe premierul din Muntenegru, nou membru NATO, pentru a trece în primul rând și a făcut skanderbeg cu Emmanuel Macron, noul președinte al Franței, un joc de cine cui îi strânge mână mai tare, joc pe care Trump l-a adus în lumea diplomației, iar acum a început să-l piardă.
Dar problemele Europei și ale lumii sunt mult mai mari decât călătoria de vacanță și abordările superficiale ale lui Donald Trump.
Donald Tusk, președintele Consiliului European, a declarat după întâlnirea cu Trump că „nu e sigur că am căzut sută la sută de acord asupra subiectului Rusia”, sugerând că președintele american are o viziune diferită față de cea a statelor europene îngrijorate de interferența Moscovei în procesele electorale și încercarea acesteia de a submina democrațiile europene.
Trump are alt tip de probleme cu Rusia, o parte din echipa sa aflându-se sub investigația FBI pentru legături cu agenți de influență ai Kremlinului și implicarea lui Vladimir Putin în alegerile din SUA de anul trecut.
Destrămarea iluziilor
Întâlnirea cu liderii europeni din Bruxelles, de la noul sediu NATO, a fost una tensionată și care va avea ca principal efect slăbirea alianței.
„Președintele Trump a destrămat orice iluzii cum că s-ar afla într-un turneu în care să dărâme zidul dintre SUA și Europa (ridicat în timpul campaniei electorale de anul trecut), refuzând să aprobe în mod explicit angajamentul de apărare reciprocă al NATO și criticându-i pe ceilalți membri pentru ceea ce el a numit neplata cronică a datoriilor către alianță”, scrie cotidianul american New York Times, comentând întâlnirea de joi de la noul sediu NATO.
Donald Trump li s-a adresat aliaților în termenii unui om de afaceri nemulțumit de rezultatele comerciale ale corporației. În discursul său a pus accentul pe faptul că doar cinci membri din 28 direcționează către bugetul alianței cele două procente din PIB, prevăzute că fiind cheltuieli militare minime.
Această a fost singura idee, prezentată pe un ton critic, creând un moment stânjenitor printre participanți. Va obține Donald Trump, în final, o creștere a bugetului NATO? Da și nu. Statele mai mici care au nevoie de sprijinul alianței pentru a avea acces la un sistem puternic de apărare în eventualitatea unei agresiuni a Rusiei s-au grăbit și se vor grăbi să atingă pragul de doi la sută din PIB, cheltuieli pentru apărare, dar ce vor face Germania, Franța, Italia, Spania, toate aceste economii mari fiind sub ținta de două procente?
Da, e nevoie să se respecte tratatul, dar, în același timp, chiar dacă e important, nu e singura provocare în ce privește cea mai mare alianță militară. Creșterea cheltuielilor militare reprezintă o problemă politică dificilă pentru democrațiile din Europa.
Germania se află încă sub povară dezastrului provocat de cel de-Al Doilea Război Mondial. Un lider politic nu poate veni să le vorbească oamenilor despre înarmare în condițiile în care, de fiecare dată când Germania s-a înarmat, lucrurile au luat-o razna.
O presiune pusă de Trump pe aliații SUA în ce privește creșterea rapidă a cheltuielilor militare nu va face decât să le dea apă la moară politicienilor, tot mai mulți, care cer o armată europeană. Două procente din PIB-ul uriaș al Germaniei reprezintă un bun început pentru realizarea unui sistem de apărare continental.
Dar o astfel de abordare ar însemna slăbirea și destrămarea NATO, dar și începutul unei noi izolări a SUA. În contextul actual, acest fapt ar însemna o slăbire a Americii. Donald Trump e un președinte cu un orizont politic limitat, după cum se observă din discursul său în care pune accentul pe „business”.
Trump: „Germanii sunt foarte răi!”
Donald Tusk a spus după întâlnirea cu președintele american că, dacă nu mai vorbim despre libertate, despre drepturile omului, despre democrație, acele valori în jurul cărora s-au dezvoltat democrații și alianțe ca SUA, Uniunea Europeană și NATO, atunci despre ce mai vorbim?
În discursul său ținut în fața liderilor europeni, Donald Trump a evitat să facă vreo referire la celebrul articol 5 din tratat, care subliniază că agresiunea asupra oricărui membru al NATO înseamnă agresiune asupra tuturor.
Evitând să reconfirme și să-și asume acest articol 5 ca președinte al SUA și șef al celei mai mari armate din lume, Donald Trump deschide calea Rusiei pentru a-și mări presiunea asupra statelor baltice, foste republici sovietice în perioada comunistă, care au devenit între timp membre ale NATO și ale Uniunii Europene.
Tot ce face președintele SUA în materie de politică externă pare a fi fost stabilit dinainte cu Vladimir Putin. Toate acțiunile și declarațiile sale au ca scop slăbirea Uniunii Europene și a alianței nord-atlantice. În acest țur diplomatic, a aplaudat Brexit-ul, a pus presiune pe membrii NATO, a atacat Germania și s-a contrat cu noul președinte al Franței, Emmanuel Macron. Nici dacă ar fi fost ghidonat de Putin, n-ar fi reușit să creeze o astfel de catastrofă diplomatică.
„Germanii sunt răi, foarte răi. E teribil să vezi cum vând milioane de mașini americanilor. Vom opri acest lucru”, a spus Trump în cadrul unei întâlniri cu liderii europeni la Bruxelles.
Turneul diplomatic al lui Donald Trump în Europa e un eșec epic, unul care va duce la scăderea influenței SUA pe continent, la slăbirea NATO și la creșterea presiunii Rusiei asupra multor state din Uniunea Europeană.