Cercetătorii Simon Lock, de la Harvard, şi Sarah Stewart, de la Universitatea California, afirmă că, în trecut, chiar şi Pământul avea această formă, scrie Science Daily.

Cei doi cercetători au publicat descoperirea în jurnalul Journal of Geophysical Research: Planets.

Teoriile curente despre formarea planetelor precum Terra, Marte sau Venus susţin că acestea au apărut în urma coliziunilor care au fost atât de violente încât corpurile s-au topit sau chiar s-au vaporizat, apoi s-au răcit şi solidificat în planetele (aproape) sferice de astăzi. De asemenea, se credea că o astfel de coliziune ar forma doar inele în jurul planetei (precum cele din jurul lui Saturn).

Savanţii au fost interesaţi în mod particular de obiectele care se roteau în jurul axei proprii. Un astfel de obiect are moment cinetic, care se conservă în cazul unei coliziuni. S-a aflat astfel că dacă există moment cinetic mare şi temperaturi ridicate, corpurile mari pot forma o nouă structură, cu un volum mult mai mare decât corpurile care au intrat în coliziune (imaginea de mai jos).

Numele obiectului synestia este o asociere de două cuvinte: syn, care înseamnă „împreună” şi Hestia, zeiţa greacă a arhitecturii.

Astfel, cercetătorii emit ipoteza conform căreia synestia reprezintă o fază incipientă a formării planetelor, dar care nu are o viaţă lungă - de aceea este rară. Spre exemplu, pentru Terra, structura ar fi existat doar pentru câteva sute de ani.