Deputatul Constantin Codreanu (PMP), președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a organizat la Chișinău, primul Atelier legislativ cu genericul „Legea cetățeniei române, necesități de ajustare”. Atelierul legislativ a fost conceput ca un laborator de idei orientate spre societatea românească din țară și de peste hotare.
„Dorim să întocmim un proiect legislativ atotcuprinzător și euroconform care să deblocheze situația în care se află zeci de mii de cetățeni români, lipsiți arbitrar și abuziv de dreptul de a-și exercita efectiv cetățenia, un proiect în beneficiul românilor de pretutindeni în general. Astfel, propunem stabilirea prin lege a recunoașterii și redobândirii, ca forme de obținere a cetățeniei române, arătăm mecanismele de implementare pentru fiecare dintre aceste forme, propunem exceptarea de la termenele prevăzute de lege pentru șederea în țară în cazul cetățenilor de naționalitate română sau a celor aparținând filonului cultural românesc, indiferent de originea lor etnică, a căror limbă maternă este româna sau unul dintre dialectele istorice ale limbii române comune. Proiectul care va rezulta trebuie să întrunească un larg consens parlamentar. Chestiunea cetățeniei române este una de importanță capitală și transcende interesele de grup sau de partid”, a punctat deputatul Constantin Codreanu.
„De asemenea, propunem dublarea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul particular al românilor de la răsărit de Prut, recomandăm să fie recunoscuți ca cetățeni români, sub rezerva că nu au exprimat o voință contrară, prin cerere scrisă de renunțare expresă la calitatea de cetățean român persoanele care, până la 28 iunie 1940, au locuit pe teritoriul statului român și au deținut cetățenia română, precum și urmașii lor, indiferent de grad și persoanele deportate sau refugiate, începând cu 28 iunie 1940, din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța și urmașii lor, întrucât considerăm că aceste persoane nu au pierdut niciodată cetățenia română, au deținut-o latent și pot fi reintegrați în ea, la cerere, fără alte condiționări de fond. Aceste propuneri se sprijină pe faptul că instituția cetățeniei române trebuie să fie corelată cu principiul continuității statului român”, a mai precizat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
Dezbaterea pe marginea avanproiectului de lege și a textului legii în vigoare au durat mai bine de trei ore, fiind plină de substanță și oferind soluții concrete de completare a multiplelor carențe sau de surmontare a incoerențelor și coliziunilor conceptuale cuprinse de actualul cadru legislativ în materie de cetățenie.
Participanții la Atelierul legislativ au invocat, prin analogie, bunele practici și legislațiile euroconforme ale altor state membre ale Uniunii Europene, propunând preluarea celor mai reușite modele legislative care răspund atât intereselor legitime ale statului de a se consolida demografic și de a-și proteja cetățenii în țară și peste hotare, cât și intereselor cetățenilor.
Dezbaterea a vizat și domeniul transcrierii actelor de identitate, corupția și birocrația din domeniu, bogata jurisprudență a instanțelor române privind recunoașterea calității de cetățean român pentru românii din teritoriile României ocupate de fosta URSS.
Totodată, participanții la Atelierul legislativ au propus lansarea unui Memorandum cu privire la cetățenia românilor de la răsărit de Prut.