Propunerea venită din partea deputatului Nae-Simion Pleşca, ales pe listele PLDM care a aderat recent la PDM, vizează excluderea unei singure sintagme din lege, dar poate genera pierderi de milioane la buget.
O nouă pomană pentru companiile de la Tiraspol
Autorul proiectului doreşte scoaterea sintagmei „prima liniuţă” din prima propoziţie a alin 6, art. 4 al legii sus-menţionate, urmare a căreia cota redusă a TVA ar fi aplicată tuturor mărfurilor stipulate la art. 96, lit. b) al Codului Fiscal.
Astfel, la momentul actual livrarea de mărfuri la cota redusă a TVA persoanelor juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, şi care au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, de către persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova dar nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este permisă doar pentru pâine şi produsele de panificaţie, respectiv lapte şi produsele lactate.
În cazul adoptării acestui proiect de lege s-ar permite livrarea la cota redusă pentru toate produsele specificate de Codul Fiscal al ţării, printre acestea figurând gazele, medicamentele, carnea, fructele, legumele, zahărul etc.:
• la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern
• la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000, în mare parte preparate şi articole farmaceutice;
• la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
• la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
• la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;
• la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid.
Pentru o mai bună înţelegere a impactului potenţial a acestui proiect este cazul să specificăm că sintagma de persoane juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar are în vedere de fapt companiile din regiunea transnistreană, iar iniţiativa dată ar favoriza operatorii din partea stângă a Nistrului, care comercializează produse la cote reduse indicate mai sus.
Totodată, faptul că aceştia ar putea livra la cota redusă de 8% în loc de cota standard de 20%, va genera pierderi importante de venituri bugetare.
Pleşca: Se atestă o tratare inechitabilă a agenţilor economici din Transnistria
Autorul proiectului îşi justifică iniţiativa prin „necesitatea respectării principiului de echitate fiscală consacrat la art. 6 alin. (8) Cod Fiscal, potrivit căruia impozitele şi taxele se bazează pe principiul echităţii fiscale, ceea ce presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale”.
Totodată, autorul consideră că “se atestă o tratare inechitabilă faţă de agenţii economici, care spre exemplu procurând marfă de pe teritoriul care nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Moldovei la cota TVA de 20%, livrează ulterior aceiaşi marfă pe restul teritoriului Republicii Moldova la cota redusă de 8%. Acest lucru stagnează dezvoltarea agenţilor economici şi a economiei în general.”
Totuşi, argumentarea este una incompletă şi îndoielnică, întrucât este greu de afirmat că între agenţii economici care au şi cei care nu au relaţii cu sistemul bugetar al ţării există echitate şi condiţii egale de activitate, mai ales că ”transnistrenii” sunt în afara controlului autorităţilor de la Chişinău.
Iniţiativa contrară Legii finanţelor publice
De altfel, după examinarea acestei iniţiative şi Guvernul a pregătit deja un aviz negativ proiectului, venind cu o serie de argumente în acest sens. Potrivit articolulului 17 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, „pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget”.
Un alt argument venit din partea Guvernului este că “autorităţile din Republica Moldova nu deţin controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului, iar aceasta ar avea drept efect apariţia schemelor de evaziune fiscală şi erodarea veniturilor bugetare”.
În acest caz problema este amplificată şi de imposibilitatea autorităţilor moldoveneşti de a controla fluxurile de mărfuri pe segmentul frontierei regiunii transnistrene cu Ucraina. De exemplu, producătorii de zahăr ani de-a rândul se plâng pe importatorii de zahăr ucrainean ieftin, care ajunge pe piaţa autohtonă prin intermediul regiunii transnistrene. Or în cazul acceptării iniţiativei propuse de Pleşca ar urma să fie aplicată şi pentru zahărul respectiv cota redusă de 8% în loc de cota standard de 20%, care în mod vădit ar dăuna producătorilor locali.
Totodată, “se atenţionează faptul că autorul proiectului nu a abordat în nota informativă aspectul fundamentării economico-financiare a noilor reglementări, ceea ce contravine rigorilor stipulate în Legea privind actele legislative”. De altfel, chiar dacă ar fi încercat o fundamentare economico-financiară, deputatului cel mai probabil nu i-ar fi reuşit o analiză veridică şi credibilă, întrucât situaţia autorităţile oficiale nu cunosc fluxul real al tranzacţiilor cu entităţile care nu au legături cu sistemul bugetar al Moldovei.
Guvernul va tăia din facilităţile fiscale pentru toţi
Acelaşi aviz al Guvernului mai conţine un argument prin care se afirmă că ”obiectivele politicii fiscale pentru anii următori prevăd revizuirea facilităţilor fiscale în contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, care prevede armonizarea legislaţiei fiscale naţionale la capitolul impozitarea indirectă, inclusiv la Directiva UE 2006/112/CF, precum şi în vederea realizării recomandărilor Curţii de Conturi din 29 iulie 2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale”.
Cu alte cuvinte, pentru anii următori ne putem aştepta la o restrângere a facilităţilor fiscale oferite aferente cotei reduse a TVA, dar şi la o monitorizare şi evaluare a impactului acestora mult mai strictă.
De exemplu, una din concluziile Curţii de Conturi era “că deşi facilităţile fiscale şi vamale sunt gestionate, monitorizate, controlate de mai multe autorităţi publice centrale (Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenţei), acest fapt nu asigură monitorizarea domeniului în mod eficace, întrucât comunicarea între aceste autorităţi nu este una operativă şi coerentă la toate etapele procesului bugetar”.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că volumul total la nivel naţional al facilităţilor aferente cotelor reduse a TVA pentru anul 2015 a constituit suma enormă de circa 3,7 miliarde lei şi prin urmare putem spune cu certitudine că o eventuală implementare a iniţiativei propuse de extindere a facilităţilor cotelor reduse pentru agenţii economici care nu au legătură cu sistemul bugetar al ţării ar putea lăsa bugetul fără încasări de milioane sau chiar zeci de milioane de lei.
În concluzie, după cum este specificat şi în Avizul Guvernului “modificarea propusă ar avea un efect negativ asupra veniturilor bugetare existente perturbând activitatea statului şi creând o situaţie incertă ce ar solda cu un deficit bugetar neaşteptat, stagnare economică şi alte efecte negative”.
Până la reîntregirea deplină şi de facto a ţării sau cel puţin până la crearea unui mecanism de monitorizare a facilităţilor fiscale aferente cotelor reduse, prin care să fie minimizate riscurile schemelor de evaziune fiscală, extinderea propusă a facilităţilor fiscale este inoportună, riscantă şi păguboasă pentru bugetul de stat. Singurii care vor profita de ea sunt contrabandiştii şi evazioniştii fiscali.
Jurnal.md
