Fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, a elaborat un demers în adresa președintelui Igor Dodon, în care este redată radiografia devalizării sistemului financiar-bancar autohton, furtul rezervelor valutare a ţării şi constatarea faptului ieşuarii „jafului secolului”, indiferent de faptul că se încearcă prin diferite acţiuni şi iniţiative legislative obscure să se finalizeze această crimă de rezonanţă.
În demersul către președinte, Gofman relatează despre istoria furtului din sistemul financiar-bancar autohton, acțiunile, dar și inacțiunile organelor abilitate, precum oferă și câteva soluții care ar scădea din vulnerabilitatea sistemului în fața unor noi pericole.
Gofman relatează că, iniţial scopul grupării criminale organizate a fost elaborarea mecanismului gestionării rezervelor valutare a Republicii Moldova, iar primele informaţii despre aceste intenţii au aparut la finele anului 2012. Iniţial, aceste informaţii nu erau abordate îngrijorător, considerându-le ca discuţii nerealizabile a unor persoane obscure.
„Primele semnale privind seriozitatea intenţiilor aparuse în luna martie 2013 şi conştientizarea scopului final s-a conturat deja în luna iulie 2013, fiind examinate de experţii de domeniu la modul cel mai serios. Toate acţiunile întreprinse de infractori au fost bine organizate, sistemice şi sinhronice, efectuate prin atacuri asupra sistemului financiar-bancar(preluarea frauduloasă a proprietăţilor acţionarilor incomozi(şi nu doar din cadrul BCA “Banca de Economii”), acordarea creditelor toxice, manipulări macroeconomice asupra pieţei capitalului, testarea vulnerabilităţii sistemului bancar al ţării), iar scopul final a fost, de fapt, furtul rezervelor valutare ale Republicii Moldova, fapt deja recunoscut, „în sfîrşit”, de societate atât pe plan intern cât şi internaţional. Acţiunile acestui grup criminal, cu toate ramificaţiile sale, se extindeau şi până la anii 2012-2013, cu toate că pe toată perioada de implementare se ajusta, din mers şi periodic, în dependenţă de interesele grupărilor criminale diferenţiate, care în final s-a ajuns la formula binecunoscută şi realizată”, spune fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA.
Dacă iniţial atacurile raider asupra acţionarilor incomozi, creditele toxice, manipulările pe piaţa capitalului etc. erau examinate ca cazuri penale separate, începînd cu luna martie 2013 apărea conturarea anumitor semnale alarmante de proporţii ce nu erau pe înţelesul tuturor, constatate ca cristalizate deja în luna iulie 2013.
„Astfel, luna martie anul 2013 se caracteriza prin informaţia parvenită cu privire la societatea nerezidentă “Roseau Alliance” LLP(Cornwall Buildings, 45 Newhall street, Suite 211, Birmingham, United Kingdom) în contextul iniţierii procedurii de pseudo-stabilitate financiară a SA „Banca de Economii” prin procurarea portofoliului de credite problematice de la banca nominalizată, care conform datelor existente constituia circa 1 miliard lei. Conform informaţiei, societatea nerezidentă nou-creată “Roseau Alliance” LLP a încheiat cu factorii de decizie ai SA „Banca de Economii” un contract de cumpărare a creditelor neperformante, în rezultatul căruia ultima, urma să intervină cu un aport financiar în valoare de 1 miliard de lei pe contul SA „Banca de Economii”. Ca urmare, societatea nerezidentă „Roseau Allinace”LLP a deschis conturi în cadrul BC „Unibank” SA pe care a primit mijloace financiare în valoare de 11.418.000 dolari americani, din favoarea contului său deschis în ABLV Bank, Letonia, (LV 13AIZK0000010363607) cu destinaţia “redistribuirea surselor financiare”. Mijloacele financiare primite de la nerezidentul „Roseau Alliance” LLP au fost convertite în suma de 140.985.890 de lei, de pe contul său din BC „Unibank” SA în baza contractului de cesiune general şi transferate pe contul 2805 din SA „Banca de Economii”. Ulterior, în iulie-septembrie 2013 nerezidentul „Roseau Alliance LLP” a transferat la contul 2805 din SA „Banca de Economii” circa 27.910.790 de euro cu destinaţia “conform contractului general de cesiune a datoriilor”. La rîndul său, la 29.08.2013 mijloacele financiare de la contul 2805 al SA „Banca de Economii” au fost transferate la contul 1805 al băncii respective ca creanţă pentru tranzacţiile de preluare a datoriilor, astfel fiind realizată „aşa numită” stingerea datoriilor creditelor neperformante ale SA „Banca de Economii”, reieşind din condiţiile contractuale prestabilite”, se arată în demersul elaborat de Mihail Gofman.
În document, acesta face referire la istoria jafului, la acțiunile CNA și ale organelor abilitate, la demisia sa, după efectuarea anchetei, precum și oferă sfaturi pentru a proteja sistemul financiar-bancar.
În opinia lui Gofman, în cazul în care conducerea țării şi instituțiile statului adoptau măsurile urgente de reprimare a devalizării sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova şi stoparea pregătirii furturilor rezervelor valutare a ţării în faza iniţială, se putea evita evenimentele ulterioare care au avut loc în sistemul financiar-bancar autohton, cu toate consecințele dezastruoase care au urmat.
„Ca urmare a celor relatate, personal reiterez că am fost, suntem şi vom fi, indiferent de ameninţările care parvin periodic în adresa noastră, demonstrând faptul devalizării sistemului financiar-bancar şi pregătirii în acea perioadă a furtului rezervelor valutare a Republicii Moldova, supranumit ca “jaful secolului”, indiferent de eforturile inimaginabile depuse de “coordonatorul furtului miliardului” Vladimir Plahotniuc şi complicii săi(Serghei Iaralov, Vlad Filat, Veaceslav Platon, Ilan Shor etc) pentru a ascunde informaţiile şi probele legate de această infracţiune de rezonanţă”, anunță fostul oficial CNA.
„Din probatoriul şi informaţiilor identificate sunt cunoscute faptele, că au fost organizate sub supravegherea şi la indicațiile cetățeanului – Vladimir Plahotniuc(Vlad Ulinici) – “coordonatorul jafului secolului” şi ales recent președinte al Partidului Democrat, care în comun cu Nicolae Timofti (cât nu ar fi de straniu), Veaceslav Platon şi Alexandru Tănase, cu toate ramificaţiile şi implicaţiile persanelor de la guvernare, funcţionari publici de diferit rang executau tranzitul prin Republica Moldova, mediatizat sub noţiunea de Landromatul”, s ma arată în demers.
În context, acesta îi recomandă șefului statului să solicite asistenţa logistică directă a instituţiilor specificate ale Statelor Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Marea Britanie, Germania Olanda, care au avansat substanţial în acumularea probelor şi informaţiilor pe aceste infracţiuni, inclusiv să solicite îngheţarea mijloacelor financiare delapidate care sunt rezultate din „jaful secolului”, măsură neîntreprinsă până în prezent.
La fel, de importanţă majoră, spune Gofman, ar fi constituirea unui Departament, care ar asigura primirea, prelucrarea şi schimbul de informaţii, inclusiv recuperarea rezervelor valutare furate ale Republicii Moldova, excluzând mimările investigaţiilor în anchetarea cazurilor respective.
„Cît nu ar fi de ironic, însă suntem într-o situaţie dificilă şi constatăm faptul că suntem pe cont propriu faţă în faţă cu beneficiarii “jafului secolului”, cu toate că prin scrisorile Centrului Naţional Anticorupţie nr.01/1198 din 21.03.2016, nr. 16-13 din 27.04.2106 şi nr. 16-16 din 18.05.2016 s-a informat, …citez “astfel de informaţii Centrul nu deţine, deoarece nici nu le-a elaborat, prelucrat sau sistematizat. Solicitările constiuie presupuneri şi interpretări ale reclamantului”, adică în persoana mea de şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combaterea spălării banilor” nu aveam nici o atribuţie la investigaţiile legate de “jaful secolului” şi “Landromat”. Atitudinea această bizară faţă de persoana mea, inclusiv şi membrilor Grupului de lucru secret, şi nu numai, care aveau atribuţie directă la documentarea acestor infracţiuni de rezonanţă. Noi suntem”, se mai arată în demersul lui Mihail Gofman către șeful statului.