Mai mult, Republica Moldova ar putea rămâne până la urmă fără acest ajutor, în condiţiile în care deja aproape o sută de europarlamentari au semnat pentru revizuirea mandatului pe care Parlamentul European l-a obţinut în cadrul negocierii împrumutului.

„Parlamentul era pe punctul de a aproba discuţiile tri-partite între Consiliul Parlamentului European şi Comisia Europeană şi RM de a acorda Republicii Moldova o asistenţă macro-financiară de circa 100 de milioane de euro, compusă dintr-un credit şi un grant, un aranjament cu condiţii extrem de avantajoase, dar nu am putut ignora ce se întâmplă în Moldova. Pe lângă criteriile macro-financiare, analize şi rezultate, Parlamentul European priveşte în acest moment mult mai atent situaţia politică din Moldova, cele mai recente decizii ale partidelor de la guvernare, şi ale preşedintelui R. Moldova. Am ajuns la concluzia că dacă în acest moment aprobăm începerea discuţiilor, aprobăm implicit acordarea ajutorului macro-financiar şi sprijinim astfel strategia actuală a partidelor de la guvernare care ilustrează „statul capturat”. Suntem din ce în ce mai îngrijoraţi de transparenţa deciziilor, de direcţia evoluţiei politice, aşa că sunt convins că am luat decizia potrivită la momentul potrivit”, a declarat deputatul european într-un interviu pentru Europa Liberă.

„În acest moment, raportorul nostru din Comisia pentru relaţii comerciale internaţionale a cerut o amânare de cel puţin o lună, dar avem deja semnăturile a aproape 100 de europarlamentari care cer chiar revizuirea mandatului (cel puţin al Parlamentului European). Am putea ajunge să cerem un vot în plen si revizuire a mandatului”, a adăugat europarlamentarul.

Astfel, săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni în plen la Strasbourg, va fi făcută publică amânarea împrumutului de 100 de milioane de euro, cu un mesaj clar din partea Parlamentului European pentru partidul de guvernare din Republica Moldova.

Amintim că pe 5 mai, deputaţii PD, PSRM şi PPE au aprobat în prima lectură trecerea la sistemul electoral mixt. Acesta presupune că jumătate din deputaţi ar fi aleşi, la alegerile din 2018, pe liste de partid, iar cealaltă jumătate – în circumscripţii uninominale.

Votul a luat prin surprindere societatea civilă, care a organizat ulterior proteste zilnice, dar şi formaţiunile opoziţiei pro-europene, Platforma DA şi PAS şi Platforma DA. Andrei Năstase şi Maia Sandu tocmai se aflau la o conferinţă la Bruxelles, în ziua votului inopinat.

Datorită demersurilor făcute la Bruxelles de liderii partidelor antioligarhice, preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, şi liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Hans Van Baalen, au emis o declaraţie comună prin care oficialii europeni condamnă dur guvernarea de la Chişinău şi avertizează cu oprirea tuturor finanţărilor europene dacă PD vor insista pe schimbarea sistemului electoral.

Societatea civilă şi opoziţia pro-europeană au chemat oamenii la un protest amplu, pe 14 mai, în faţa Parlamentului.