Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Proiectul noii legi este propus în contextul alinierii legislației naționale la standardele internaționale actualizate recent.
Scopul acestei note este de a veni cu recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege, dar și unor elemente ale mecanismelor prezente în Moldova privind aspectul prevenirii și combaterii spălării banilor astfel încât să fie protejate drepturile fundamentale, buna funcționare a mediului de afaceri și păstrarea unei abordări raționale privind prevenirea și combaterea fenomenului de spălare a banilor.
Este extrem de important să fie înțeles contextul general și rolul prevenirii și combaterii spălării banilor în acest context, spun analiștii Expert-Grup.
„În contextul cadrului legal se observă o abordare disproporționată, astfel activitatea de prevenire a spălării banilor, care este tehnic vorbind ”suportul” ”suportului” devine semnificativ mai reglementată, cu un șir de obligațiuni largi care se așează pe umerii societății private. Obligațiunile sunt mai puțin pronunțate atunci când este vorba de instituțiile de stat responsabile de combaterea spălării banilor, iar legile ce guvernează combaterea crimei organizate sunt depășite, astfel, spre exemplu LEGEA Nr. 241 din 20.10.2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, ultima dată a suferit modificări minore în 2012, are prevederi semnificativ mai scunde și nu există nici o obligație de raportare, evaluare a riscurilor și asigurare a informării publicului despre rezultatele activității organelor abilitate. Nu există obligația de evaluare a categoriilor de risc, verificări periodice și evidență dedicată. Legea prevede doar o serie de atribuții și drepturi ale organelor de stat, modul de organizare și frecvența acțiunilor fiind la deplina latitudine a acestora. În practică se observă efectele acestor lacune cum ar fi spre exemplu cazul copiilor minori utilizați pentru cerșit, în unele cazuri fiind drogați sau introduse substanțe somnifere. Nu există date privind circuitul fluxurilor de mijloace bănești rezultate din exploatarea cerșetorilor și a copiilor minori, fapt care reprezintă crimă organizată. Cel puțin în datele publicate ale SPCSB pentru anul 2014 și 2015 nu există referințe la topologia spălării banilor conexe cu exploatarea ființelor umane, în particular a minorilor”, se arată într-o analiză a Expert-Grup.
O altă crimă țintită de organismele internaționale este traficul de arme. Republica Moldova este o țară cu risc sporit din această perspectivă datorită faptului că există teritorii în stânga Nistrului necontrolate de autoritățile oficiale, lipsește o delimitare și un control al liniei de demarcare al acestui teritoriu, pe acest teritoriu fiind depozitate cantități semnificative de muniții și armament.
În opinia experților, pe acest domeniu lipsește o lege care ar stabili clar obiectivele, funcțiile și obligațiunile organelor de stat, mecanismele care trebuie să fie puse în aplicare pentru combaterea traficului de arme și cooperarea cu SPCSB privind identificarea circuitului fluxurilor bănești rezultate din astfel de traficări.
În calitate de societate civilă Expert-Grup constată faptul că lipsește o abordare holistică recomandată de directivele europene și FATF în ceea ce privește eradicarea crimei organizate. Fără a fi actualizat întreg cadrul legal aferent crimei organizate, efectele fortificării doar a prevenirii spălării banilor vor fi minime și ineficiente comparativ cu efortul depus.