Sexualitatea acaparează astăzi întreaga societate modernă. Informaţia ce are conotaţie sexuală apare în reclame, în filme, în modul în care oamenii se îmbracă sau se aranjează. În acest circ al vieţii, în care individul este forţat să primească ceva, fără să ştie dacă are, cu adevărat, nevoie, îşi face loc o altă găselniţă modernă, o altă industrie, nici mai rea, dar nici cu mult mai bună faţă de cea a alcoolului sau a medicamentelor, cea a videochat-ului.
„De fapt, această nouă profesie are la bază cea mai veche meserie din lume, dar e prestată cu cele mai noi cuceriri ale stiinţei şi tehnicii. Şi uite aşa se stabileşte un arc peste timp, care arată că stiinţa a evoluat, dar individul are aceleaşi nevoi de când lumea”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.
Pentru ca o persoană să fie dispusă să facă videochat, trebuie să existe câteva ingrediente specifice, să fie un spirit liber, o personalitate dependentă sau să se afle într-o situaţie limită.
„Cei cu spirit liber funcţionează conform sintagmei hedoniste: „Vreau să mă distrez cu orice preţ, să îmi trăiesc viaţa”, iar pentru asta sunt dispuşi să facă orice formă de compromis. Videochatul reprezintă doar o cale uşoară de câştigat bani, iar asta fără să aibă nevoie de studii complicate, cursuri sau diplome. În domeniul videochatului contează doar modul în care araţi şi ştii să te tunezi, pentru a deveni un obiect ce oferă o formă de plăcere”, precizează psihoterapeutul Constantin Cornea.
A doua grupă este constituită din cei care nu prea au de ales, au o fire vulcanică sau se află într-o situaţie ce pare fără soluţie. „Avem firi depresive, care provin din familii nevoiaşe sau dezorganizate, ori consumatori de alcool sau droguri. Aceştia pot găsi cel mai uşor drumul către videochat. Cu toate astea, sunt şi oameni care preferă să lupte cu soarta oricât de crudă ar fi”, adaugă psihoterapeutul.