Gradul de atac s-a dovedit a fi diferit. Cel mai puternic (90 şi chiar 100%) au suferit florile pomilor în plantaţiile care au porţiuni situate mai jos de talveg. Atât ovarele, cât şi fructele tinere s-au dovedit a fi negre. Astfel de afectări constituie nu mai mult de 7-8%. În partea de mijloc a pantelor, mai ales pe locurile plane, în şes, atacul de către temperaturile joase asupra organelor florilor şi a fructelor mici constituie nu mai mult de 25-30%, iar în partea superioară a pantelor, florile pomilor şi fructele legate nu sunt atacate de temperaturile joase.
Din cauza temperaturilor scăzute de până la 20 aprilie, urmată de căderea zăpezii în raioanele centrale şi de sud, în mai multe livezi s-a observat zbor slab al insectelor polenizatoare. De aceea, la unele specii: prun, cireş, vişin s-au depistat flori nepolenizate, ponderea cărora alcătuieşte de la 25 până la 45%, în dependenţă de specie. La soiurile de piersic această pondere este mai mică. Zăpada căzută nu a influienţat negativ asupra florilor şi fructelor tinere.
În livezile bătrâne şi în alte plantaţii pomicole în care pomii sunt atacaţi de diferite boli micotice, virotice, bacterioze etc. gradul de atac de către temperaturi poate fi mai înalt.
În plantaţiile pomicole din diferite raioane, cel mai des au avut de suferit din cauza zăpezii abundente pomii de prun, vişin, alun, iar în unele livezi şi nucul, mai mult prin dezbinarea ramurilor de la tulpină.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
