În Republica Moldova continuă să se discute despre cât de important este turismul, dar puţini oameni se concentrează pe dezvoltarea principalelor destinaţii naturale şi istorice care ar atrage turiştii, scrie MoldNova. Lipsa unui program naţional de dezvoltare a tursimului şi nevalorificarea obiectivelor existente sunt principalele obstacole în calea evoluării acestui sector al economiei naţionale. „Trebuie un program naţional, aşa cum este în toate ţările, care să includă proiecte de amenajare a plajelor, de restabilire a taberelor de odihnă etc. De la 500 de tabere am rămas cu 200. Chişinăul nu este valorificat în proporţie de 98%. Lacul Ghidighici nu este valorificat. Fiecare face cum îl duce capul”, consideră Viorel Miron, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova.
Până acum, prin programele demarate, spre exemplu, de Agenţiile de Dezvoltare Regionale Nord, Sud şi Centru au fost implementate cinci proiecte mari în domeniul turismului şi infrastructurii. Pentru acestea au fost cheltuiţi peste 45 milioane de lei. Din aceşti bani, în zona de nord, a fost amenajată Pădurea Domnească şi restabilit monumentul istoric Conacul Pommer, dar şi reabilitat drumul de acces spre Parcul Ţaul din Donduşeni. În zona de sud, autorităţile au reuşit să facă drumul spre Casa-Muzeu Alexei Mateevici din satul Zaim, raionul Căuşeni, şi să înceapă restabilirea zonei de odihnă „Lacul Sărat” de la Cahul. ADR Centru a realizat proiecte de amenajare a parcurilor, de restaurare a muzeelor şi drumuri locale în zece localităţi din raioanele Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Ungheni.
Cum se obţin bani de la ADR
Beneficiarii proiectelor susţinute de ADR sunt primăriile din satele şi din oraşele Moldovei. Pentru a obţine un grant, în primul rând, primarii trebuie să scrie un proiect bazat pe documentare istorică, culturală şi tehnică. Referitor la programele ADR, Viorel Miron subliniază că mulţi primari sunt descurajaţi, deoarece participă de multe ori, dar nu câştigă proiectul.
„Elaborezi proiectul din banii tăi, dar nu ştii dacă câştigi sau nu. E greu să le explici consilierilor că am cheltuit 30.000-40.000 de lei pentru proiectul tehnic, dar nu am câştigat”, explică Miron. În viziunea acestuia, autorităţile ar trebui să-şi împartă atribuţiile de dezvoltare a turismului, astfel încât să nu mai fie nevoie ca fiecare primar să aplice proiectul său. „Cel mai mare este Fondul de Dezvoltare Regională, dar asta nu înseamnă că Fondul Ecologic Naţional nu poate dezvolta zonele naturale, iar din granturile europene să restaureze patrimoniul istoric etc”, sugerează Viorel Miron.
Raioanele cu potenţial turistic
Totodată, Viorel Miron susţine că principalele destinaţii turistice care trebuie renovate se regăsesc în raioanele Soroca, Ocniţa, Naslavcea, Parcul Ţaul din Donduşeni, Glodeni, Edineţ, Bălţi etc. „În raionul Edineţ s-au păstrat recifele de corali rămase de la marea care acoperea teritoriul Moldovei.
Pentru cei pasionaţi de drumeţii trebuie amenajate stâncile de la Feteşti, Gordineşti şi Brânzeni. Zona Plaiul Fagului din Călăraşi, raioanele Nisporeni, Hânceşti, Codrii Orheiului, Tigheci, Lunca Nistrului de Jos din raionul Ştefan Vodă şi Lunca Prutului de Jos din raionul Cahul trebuie dezvoltate şi promovate. Şi Găgăuzia este interesantă pentru turişti”, menţionează Miron.
Funcţionarii publici au nevoie de instruire
Funcţionarii publici din localităţi nu sunt, în acelaşi timp, buni administratori de obiective turistice, motiv pentru care atragerea turiştilor este anevoioasă. Chiar dacă ADR-urile investesc bani în dezvoltarea turismului naţional şi monitorizează implementărea proiectelor, aceste acţiuni nu sunt suficiente, deoarece responsabilii de durabilitatea proiectului (capacitatea proiectului de a continua după expirarea grantului) nu sunt instruiţi.
„E bine că ADR susţin turismul, dar ei nu urmăresc cum aceste proiecte sunt menţinute mai departe. Angajaţii nu au pregătirea necesară, nu au mers la seminare de administrare a turismului etc. Trebuie antrenat personalul care conduce obiectivul turistic aflat în subordinea Primăriei. Oamenii nu au cunoştinţe de durabilitatea proiectului, cum să-l întreţină, cum să colaboreze cu agenţiile de turism”, spune Natalia Ţurcan de la Asociaţia Naţională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRM). Femeia le sugerează celor de la ADR să le ofere suport informaţional şi consultativ. „Să organizeze seminare pentru toţi beneficiarii. Nu costă mult. Dacă nu faci asta degeaba ai implementat proiectul”, argumentează Ţurcan.
Aceasta precizează că şi legislaţia privind turismul e întortocheată, iar uneori legea blochează activitatea turistică şi nu este adaptată la cerinţele pieţei.
Casa Muzeu Alexei Mateevici
Din discuţiile cu autorităţile locale am aflat că proiectele implementate cu susţinerea financiară a ADR au fost de bun augur şi numărul turiştilor creşte. În satul Zaim, raionul Căuşeni, acum 4 ani a fost construit drumul care leagă Casa-Muzeu „Alexei Mateevici” şi Biserica din sat de drumul naţional Chişinău-Cimişlia. „Până acum era o cale de acces cu apă şi glod, iar transportul cu turişti ocolea Casa-Muzeu Mateevici când plecau spre vinăria Purcari sau Căuşeni. Astăzi avem drum nou şi parcare renovată. Orice delegaţie care vine la Căuşeni trece şi pe la Muzeul din Zaim.
Plus valoarea proiectului este evidentă, categoric esenţială. Din acei bani am făcut şi drumul spre Biserică. Casa Muzeu a fost renovată capital în anul 2008. Indicatoare sunt pe traseul Tiraspol-Căuşeni şi dinspre Chişinău-Cimişlia”, spune Ion Veste, primar de Zaim. Proiectul în valoare de 1.985.730 lei a fost finanţat în proporţie de 90% din banii Fondului Naţional de Dezvoltare Regională şi de 10 % din contribuţia Primăriei Zaim. Tot din categoria proiectelor finalizate sunt şi proiectele „Renovarea Palatului de Cultură Ungheni”. Acesta a costat peste 4 milioane de lei. De asemenea, ADR Centru a susţinut financiar şi constrcuţia Complexului Turistic Sportiv din satul Vălcineţ, raionul Nisporeni. Valoarea totală a proiectului a fost de 5.399.600 lei.
Casa Muzeu Alexandru Donici
Am telefonat şi la Casa Muzeu „Alexandru Donici” din satul Donici, raionul Orhei. Am vorbit cu Elena Frunze, directoarea muzeului, care ne-a comunicat că în cadrul proiectului „Sporirea atractivităţii turistice a zonei centru prin consolidarea patrimoniului existent”, coordonat de ADR Centru, a fost renovat acoperişul muzeului, amenajat parcul din complexul istorico-cultural şi drumul de acces. „Acoperişul nu a mai fost reparat din anul 1976. Avem parcare auto. Numărul turiştilor creşte. În anul 2016 am avut 16.000 de turişti”, susţine Frunze. Aceasta mi-a spus că în acest an a câştigat un proiect de peste 6 milioane de lei tot de la ADR Centru. Din aceşti bani vor să instaleze indicatoare, să restaureze poarta muzeului, bazinul din curtea casei-muzeu şi pavarea drumului până la izvorul Stânca.
ADR Centru susţine că în urma implementării acestui proiect au fost reparate cinci muzee, amenajate trei parcuri, 30 de popasuri turistice şi 5.300 metri de trotuar pavat în opt sate din raioanele Orhei şi Străşeni. Proiectul a costat 5.752.700 lei: din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională a fost alocată suma de 5.533.200 lei, iar contribuţia partenerilor a constituit 219.500 de lei.
Primărie în loc de Muzeu
Proiectul „Amenajarea traseului ecoturistic Pădurea Domnească” a costat statul circa 11.552.900 lei. Ion Uruşciuc, şeful serviciului de presă din cadrul ADR Nord, ne-a asigurat că proiectul a fost încheiat, iar infrastructura e relativ bună pentru a primi turişti. Marian Ţarigradschi, manager turism de la Pădurea Domnească, a precizat că sunt bune şi condiţiile de cazare, iar în curând va fi reconstruită casa care a ars într-un incendiu. În anul 2016 au avut aproximativ 80.000 de turişti. Beneficiarii proiectului nu fac acţiuni de promovare, dar se menţin în continuare prin promovarea pe reţelele de socializare. De asemenea, mulţi moldoveni merg la Pădurea Domnească pentru a admira zimbrii şi a se odihni la foişoarele instalate în pădure.
ADR Nord a implementat parţial şi proiectul „Reabilitarea monumentului istorico-arhitectural Conacul Pommer şi a drumului de acces la parcul dendrologic din satul Ţaul, raionul Donduşeni” care a costat 23.305.122,62 lei. „Până acum s-a renovat muzeul şi gardul istoric până la conacul Pommer. Primarul şi-a mutat Primăria în muzeu după restaurarea Conacului. Au fost multe discuţii, inclusiv cu ministrul Dezvoltării Regionale, dar nu s-a rezolvat nimic. Primarul motivează că aşa au decis consilierii locali. Nu se ştie care e soarta parcului de la Ţaul”, a precizat Ion Uruşciuc.
Proiect în derulare: nouă sate din Moldova
O zonă de agrement, dotată cu parcare, a fost finalizată în zona Mănăstirii Hîncu, situată în raionul Nisporeni. Lucrările fac parte din proiectul „Traseul turistic în 9 localităţi – crearea oportunităţilor de investire în turism”, care este în proces de implementare în Regiunea Centru. Zona de agrement din raionul Nisporeni a costa 1,5 milioane de lei. Din această sumă, au fost construite patru foişoare în preajma lacului din localitate, iar parcarea a fost dotată cu 40 de locuri pentru diferite mijloace de transport. În cadrul proiectului turistic a fost renovat şi muzeul etnografic din satul Ruseştii Noi, raionul Ialoveni. În prezent, au loc lucrări de amenajare a unui popas turistic în satul Ulmu, raionul Ialoveni şi de renovare a muzeului din satul Văsieni, raionul Ialoveni. Suma totală a proiectului este de 19.300.026,79 lei, din FNDR au fost solicitaţi 11.097.026,79 lei, iar contribuţia partenerilor este de 8.203.000 lei.
Parcarea zonei de agrement. FOTO: moldpres.md
În primăvara anului 2017, ADR Centru a fost desemnată „cea mai dinamică regiune de dezvoltare”, cu cele mai multe proiecte în domeniul turismului. ADR Centru a fost desemnată cu premiul Agenţiei Turismului, în special pentru proiectele regionale, incluse în Documentul Unic de Program 2017-2020, ce vor contribui la dezvoltarea potenţialului turistic al zonei de Centru a ţării.
Jurnal.md
