Domeniul culturii este unul care intrigă, care ne educă și care ne promovează. Însă, în același timp, este un domeniu sărăcit de bani și de oameni. Totuși, în fiecare an sunt tineri care aleg să-și lege destinul de cultură și muncesc cu dăruire în acest domeniu. Cu bani puțini, cu câteva programe de susținere din partea Ministerului, tinerii sunt motivați de plăcerea pe care o primesc de la practicarea meseriei, de oameni și de entuziasm.
Ștefan Bouroșu, actor la Teatrul Național Eugene Ionesco, a ales facultatea de arte deoarece credea că în altă parte nu va reuși, era într-un fel predestinat acestui domeniu. Nu știa ce e actoria, dar a știut că se va descurca pe scenă și după absolvirea liceului a depus documentele doar la Academia Muzică, Teatru și Arte Plastice.
La finele studiilor a fost distribuit la Teatrul Eugene Ionesco. Ștefan ne spune că, găsirea unui loc de muncă nu este o problemă, problema este că salariul primit nu-ți asigură nici minimul necesar. Astfel, majoritatea actorilor combină două sau trei job-uri. El singur în perioada rece a anului a cântat într-un local, însă restul, spune el, este o improvizație.
Totuși, Ștefan mărturisește că pentru toate astea este un leac și anume entuziasmul, iar atâta timp cât providența oferă entuziasm, atâta timp oamenii stau în Moldova. „Uneori uităm să luăm medicamentul, și eu uneori uit să-l iau și spun că gata, nu mai pot, nu mai vreau și înjuri ca dracu că nu mai vrei, că te-ai săturat de tot ce se întâmplă în R. Moldova și după asta îți iei medicamentul, te calmezi, te energizezi și ieși în scenă și mai trăiești”, conchide tânărul actor.
***
Natalia Roșca și Dina Sicorschi lucrează la Biblioteca Onisifor Ghibu. Tinerele nu au absolvit o facultate în domeniul biblioteconomiei, dar acest lucru nu reprezintă un impediment, căci pe parcursul muncii merg la instruiri și training-uri care le ajută să se perfecționeze și să-și facă munca. Ambele lucrează din plăcere și sunt motivate de cititori și de posibilitatea de a crește profesional și personal.
Dina mărturisește că în cadrul bibliotecii sunt câteva posturi vacante, dar salariul mic și perioada de probă de trei luni nu sunt avantajoase pentru tinerii specialiști. Totuși, ea susține că cei care depășesc această perioadă și au dorința de a se dezvolta se pot implica în diverse proiecte, pot organiza evenimente și își pot face un adaos la salariu.
Pe viitor își doresc ca autoritățile să se implice mai mult și să remunereze mai bine tinerii specialiști, ca aceștia să lucreze în domeniu.
***
Mihai Dohot, gestionar al colecției audiovizuale în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, lucrează la muzeu din 2014 și fiind pasionat de munca sa, acum își face și doctoratul în Istoria Fotografiei.
A absolvit o facultate în România și după întoarcerea în țară căuta posibilitatea de a lucra într-un domeniu care să-i placă și să-l captiveze. Astfel, când a avut ocazia să lucreze la muzeu, a acceptat. Aici el și-a găsit pasiunea căreia i se dedică în totalitate. Motivat de dorința de a cunoaște și a descoperi, Mihai dedică muncii sale cea mai mare parte a timpului. Banii, spune el, nu sunt importanți și nu te pot motiva, dacă faci ceea ce nu-ți place.
***
Svetlana Bolboceanu a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, specialitatea Arte Decorative, a mai făcut un master în Arte, specialitatea „Pictură de șevalet”, iar acum pictura este activitatea ei de bază. Spune că este greu să te afirmi ca tânăr pictor în Moldova, dar nu imposibil. „Este foarte greu să te afirmi deoarece materialele pentru pictură sunt foarte costisitoare și unii tineri din această cauză nici nu participă la expoziții”, explică Svetlana.
Ea participă la expoziții și își vinde lucrările. Primul tablou l-a vândut la vârsta de 17 ani, un peisaj micuț pictat în ulei, care a costat 300 de euro. „Tablourile le vând în galeriile din oraș, dar cel mai des sunt contactată direct de client. Prețul mediu al unui tablou este de 500 de euro”, povestește pictorița.
Din vânzarea lucrărilor își asigură materialele pentru următoarele tablouri. De asemenea, Svetlana spune că lucrările reușite și o tehnică personală lucrează în favoarea pictorului, iar promovarea vine de la sine.
Nu a beneficiat de oportunități din partea statului, dar în 2014 a participat la o expoziție de artă decorativă contemporană organizată în cadrul proiectului „Revenire la tradiții”, realizat de Comitetul Național al Consiliului Internațional al Muzeelor.
Pe tinerii care doresc să îmbrățișeze această meserie îi îndeamnă să lucreze și să se promoveze. „Îi îndemn pe toți tinerii să se străduie să-și mențină statutul de om de artă, să lucreze intensiv, să expună cât mai des la expoziții în țara noastră sau în alte țări, lucrări frumoase și demne de ei”, afirmă Svetlana.
Cum se implică Ministerul Culturii în motivarea tinerilor
Reprezentanții Ministerului Culturii spun că majoritatea absolvenţilor din instituţiile de învăţământ artistic sunt liber profesionişti. Totuși, anual cca 30% din absolvenţi sunt încadraţi la muncă în instituţiile bugetare din ţară, acestea prezentându-și ofertele la Comisia de repartizare în câmpul muncii din Colegiile de specialitate şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Totodată, întru susținerea tinerilor specialiști, Ministerul Culturii desfăşoară anual, începând cu 2010, concursul pentru finanţarea din bugetul de stat a proiectelor culturale ale asociaţiilor obşteşti. În total sunt prevăzute 2 milioane de lei pentru concurs. De asemenea, Ministerul Culturii organizează anual, începând cu 2001, sesiunea de colectare a ofertelor în cadrul Programului pentru editarea cărţii naţionale în conformitate cu „Regulamentul cu privire la selectarea, editarea şi achiziţia cărţii naţionale din mijloacele prevăzute în bugetul de stat”. Începând cu 2017, alocaţiile bugetare au fost majorate şi constituie 4 milioane de lei.
Totodată, pentru a stimula dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor în domeniul industriilor creative şi stimulării cooperării organizaţiilor din ţară şi cele din UE, Ministerul Culturii a promovat aderarea Republicii Moldova la Programul UE „Europa Creativă”. În plus, tinerii au posibilitatea să participe și la sesiunile de instruire oferite prin Programul „Cultură şi Creativitate” al Parteneriatului Estic, la care ţara noastră este parte. De asemenea, unul din componentele Proiectului Twinning „Suport pentru promovarea patrimoniului cultural în Republica Moldova prin conservarea şi protejarea acestuia” vizează dezvoltarea programelor educaţionale de pregătire a tinerilor specialişti în domeniul restaurării patrimoniului cultural, precum şi sensibilizarea publicului privind valorificarea patrimoniului cultural.
Anual, pe lângă activităţile pe care le desfaşoară instituţiile de învăţământ artistic din subordine, Ministerul Culturii organizează la nivel naţional Gala premiilor tinerelor talente și Concursul naţional al tinerelor talente.
Ragnar Siil, expert în cadrul Programului de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic, la care Moldova este parte, spune că provocările Moldovei sunt legate de aspecte economice pe de o parte, iar pe cealaltă ar fi lipsa unor abilități. „Puterea voastră constă în mulțimea de idei creative, însă lipsa abilităților manageriale și a oamenilor care le pot realiza sunt o problemă”, explică Ragnar. O altă problemă văzută de expert este sistemul educațional de stil vechi și lipsa unei cooperări între diverse structuri. „Este practic inexistentă o rețea internațională a tinerilor artiști și a lucrătorilor din domeniul culturii, iar o problemă generală este lipsa încrederii și a cooperării dintre societatea civilă și guvernare”, a subliniat expertul. De asemenea, Ragnar a menționat ca problemă corupția și altele de ordin economic, precum și lipsa oamenilor bogați care să finanțeze domeniul și care să-i ofere valoare. „O altă problemă este piața de dezvoltare și faptul că Moldova este o țară puțin cunoscută, cu un turism slab dezvoltat.”
Cu referire la ce am putea face pentru a dezvolta domeniul expertul spune că sunt necesare investiții în dezvoltarea capacităților, ce țin de afaceri în domeniul culturii. „Trebuie să studiați engleza, să călătoriți în afara țării, să cooperați cu alte țări, să profitați de orice oportunitate. Să-i oferiți țării un nou mod de gândire”, a afirmat Ragnar Siil.
De asemenea, el spune că Moldova trebuie să înțeleagă care este valoarea culturii: „În Moldova se gândește că, cultura este doar să ceri bani, nu și să dai, dar cultura este investiții, este antreprenoriat, inovație…”.
O altă recomandare a expertului este preluarea și învățarea în baza experienței altor țări. „Moldova poate învăța din experiența țărilor din Europa Centrală, dar este important ca țara, guvernul să fie autocritic și să observe greșelile. Schimbarea reală începe când începi să te vezi cu adevărat în oglindă”, a subliniat Ragnar.
Cel mai mic salariu mediu din țară
Biroul Național de Statistică relatează că în luna decembrie 2016, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 6.003,7 lei. În sfera bugetară câștigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 4.492,6 lei, iar în sectorul economic real – 6.648,3 lei.
Potrivit BNS, angajații din domeniile informații și comunicații și activități financiare și de asigurări au fost cei mai bine plătiți moldoveni. Câștigul salarial mediu al lucrătorilor din aceste domenii a constituit în luna decembrie peste 10 mii de lei. În același timp, cel mai mic salariu mediu în Republica Moldova l-au primit lucrătorii din domeniul „Artă, activități de recreere și de agrement”. În particular, în decembrie 2016, acesta a fost de 3.399,0 lei.
