Actualitate

Codreanu: „Înfrăţirile administrative reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea relaţiilor dintre noi”

Răspunsul ministrului Meleşcanu vizează doar acele acorduri de înfrăţire administrativă pentru a căror încheiere a fost solicitat avizul Ministerului Afacerilor Externe în perioada 2006 până în prezent, în conformitate cu legislaţia română în vigoare (art. 15 şi 16 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, art. 41 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele şi art. 4 din H.G. nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea MAE).
Astfel, situaţia acordurilor de înfrăţire dintre unităţi administrative de nivel I şi II din România şi din statele în care există comunităţi istorice de români, supuse avizării Ministerului Afacerilor Externe, este următoarea, după fiecare stat în parte:
Republica Moldova – 260 de acorduri;
Ungaria – 225 de acorduri;
Bulgaria – 75 de acorduri;
Ucraina – 62 de acorduri;
Serbia – 40 de acorduri;
Grecia – 23 de acorduri;
Republica Macedonia – 11 acorduri;
Croaţia – 3 acorduri;
Albania – 1 acord.
“Am luat act cu satisfacţie că doar în ultimul an numărul acordurilor de înfrăţire administrativă cu oraşele şi comunele din Republica Moldova a crescut semnificativ, de la 109 la 260. Chiar dacă este îmbucurător în sine, faptul trebuie să ne mobilizeze şi mai mult pentru valorificarea imensului potenţial de cooperare administrativă locală între cele două maluri ale Prutului şi pentru a da mai multă substanţă relaţiei speciale şi privilegiate dintre Bucureşti şi Chişinău, ştiind că în România avem 2686 de comune rurale şi 265 de oraşe (dintre care 104 municipii) grupate în cele 41 de judeţe, iar în Republica Moldova avem 979 de primării rurale sau urbane grupate în 36 de unităţi administrative de nivelul II (raioane, municipii şi unităţi cu statut special). Din păcate, în România există încă judeţe în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrăţire cu o primărie din Republica Moldova, după cum şi în Republica Moldova există raioane întregi în care nicio primărie nu a semnat măcar un acord de înfrăţire cu o primărie din România” a declarat deputatul Constantin Codreanu.

„Constatăm că, în cazul acordurilor de înfrăţire şi parteneriat cu unităţi administrative din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Grecia, Republica Macedonia, Croaţia şi Albania, acestea vizează în peste 95% din cazuri alte localităţi şi unităţi administrative de nivel superior decât cele populate de etnici români. Gradul de înfrăţire şi parteneriat dintre administraţiile locale este unul dintre indicatorii importanţi ai coeficientului real de solidaritate şi coeziune naţională transfrontalieră. Încurajăm administraţiile locale din România să iniţieze procedurile de încheiere a unor acorduri de înfrăţire şi parteneriat cu sutele de primării din statele vecine şi Balcani în care conaţionalii noştri au o prezenţă compactă sau majoritară. Prin semnarea unor asemenea acorduri, comunităţile locale ale românilor din Timoc (Serbia de răsărit şi Bulgaria de nord-vest), din nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, nordul şi sudul Basarabiei, Maramureşul istoric, ca şi cele ale fraţilor noştri aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia şi Macedonia, meglenoromâni din Macedonia şi Grecia sau istroromâni din Croaţia ar câştiga instrumente de cooperare directă, strânsă şi intensă cu localităţi din statul înrudit România, care, dincolo de parteneriatele interstatale, lasă loc tuturor formelor de cooperare subsidiară transfrontalieră”, a mai subliniat Codreanu.

Timpul.md

,

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *